Ilustraţiunea română, item 22

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

130                           ILUSTRAȚIUNEA ROMÂNA                No. 10-11. -1914


 legendă 1 

Fațada Teatrului Leon Popescu.


 Coloana 1 

TEATRUL LEON POPESCU

                  de CORNELIU MOLDOVANIJ

 Nu e numai cel mai frumos teatru românese,

  dar e printre cele mai elegante și mai moderne

săli de teatru din Europa. Architectura grațiosă

și armonică, răsfrânta pană in cele mai mărunte

detalii ale ornamentației, dă sălei aspectul

unei veșnice înfațișări de bal, la care, adăugându-se

farmecul sonor al unei acustice fără

cusur, te fac să bănuești că la Teatrul Leon

Popescu se dau în toate serile reprezentații de

gală. Cer  ertare ruinei Teatrului Național pentru

aceste însemnări elogioase... dar cu prisosință

meritate. D-l Leon Popescu de altminteri

n’are nici subvenții deta Stat, nici avantagiile

bugetului dela Instrucție nici atenții banești

dela Palat, nici chiar micile venituri ale legei

timbrului... Din potrivă: existența d-sale parca

jenează muzele oficiale și un bizar complot

cearcă a-: stânjeni activitatea.

 Când a voit să dăruească Bucureștilor un

teatru de vara, construit în vederea artei și nu

a negustoriei,cine credeți că s’a împotrivit mai

vârtos? Insuși directorul general al Teatrelor

de pe atunei d-l Ion C. Bacalbașa, și teatrul

nu s’a mai zidit. Primaria, dupa ce-a iscalit

contractul și-a încasat chiria, a refuzat autorizația

necesara clădirii. Mai inteligentă gospodarie

comunala nici nu putem visa, noi umilil


legendă 2

Șarpanta de fer a scenei turnante (în construcție).


Coloana 2

contribuabili!... Dar să mă întore la Teatru, în

orice caz e mai interesant decât la... Primărie.


legendă 3

D-nul LEON POPESCU

Proprietarul teatrului


legendă 4

   Fuaerul de sus.


Coloana 3

Clădit în 1892 de către architectul Cerchez,

   după indicațiunile proprietarului, Colonelul Maican,

   un fin cunoscător de artă, Teatrul Lyric a

cunoscut stagiuni strălucite și turneurile celor

mai de seamă artiști și cântăreți ai lumii: Sarah

Bernhard, Coquelin, Rejane, Suzanne Despres,

Le Bargy, Jeana Hading , Feraudy, Novelly,

Zacconi, Silvain, Leloir, fără să mai amintese

alaiul de tenori și primadone ilustre.

   In 1908, trecând sub proprietatea d-lui Leon

Popescu, Teatrul Lyric sufere reparațiuni radicale,

desăvârșindu-și acustica și întregindu-și

clădirea. Scena mărită, mobilierul schimbat, instalația

electrică renovata.

  Stagiunea dramatică a trupei Davila a înaugurat

o serie de săli pline care se vor uita

anevoe. Apoi trupa de operete a răposatului

Grigoriu a continuat succesele.

 D-I Leon Popescu însă nu s’a astămpărat,

până ce nu și-a ridicat teatrul la un nivel european.

Sala a fost împrospătată : culori noi,

draperii, covoare, ventilații de aer cald, după

o instalație unică și ingenioasă, care va permite

spectacole în timpul verii, la o temperatură

răcoroasă, în sfârșit, culoarele au câstigat

o feerie de lumini electrice și oglinzi ce-tî  încântă

privirea și te fac să uiți chiar antractele

cele mai lungi.

  Prefacerea totala însă a fost pe scenă. După

ce s’a darâmat totul pană în temelie, o șarpantă

solidă de fier, îmbinata cu un inel uriaș


legendă 5

Inelul de beton și platform scenei turnante (în funcțiune).


Transcription saved

130                           ILUSTRAȚIUNEA ROMÂNA                No. 10-11. -1914


 legendă 1 

Fațada Teatrului Leon Popescu.


 Coloana 1 

TEATRUL LEON POPESCU

                  de CORNELIU MOLDOVANIJ

 Nu e numai cel mai frumos teatru românese,

  dar e printre cele mai elegante și mai moderne

săli de teatru din Europa. Architectura grațiosă

și armonică, răsfrânta pană in cele mai mărunte

detalii ale ornamentației, dă sălei aspectul

unei veșnice înfațișări de bal, la care, adăugându-se

farmecul sonor al unei acustice fără

cusur, te fac să bănuești că la Teatrul Leon

Popescu se dau în toate serile reprezentații de

gală. Cer  ertare ruinei Teatrului Național pentru

aceste însemnări elogioase... dar cu prisosință

meritate. D-l Leon Popescu de altminteri

n’are nici subvenții deta Stat, nici avantagiile

bugetului dela Instrucție nici atenții banești

dela Palat, nici chiar micile venituri ale legei

timbrului... Din potrivă: existența d-sale parca

jenează muzele oficiale și un bizar complot

cearcă a-: stânjeni activitatea.

 Când a voit să dăruească Bucureștilor un

teatru de vara, construit în vederea artei și nu

a negustoriei,cine credeți că s’a împotrivit mai

vârtos? Insuși directorul general al Teatrelor

de pe atunei d-l Ion C. Bacalbașa, și teatrul

nu s’a mai zidit. Primaria, dupa ce-a iscalit

contractul și-a încasat chiria, a refuzat autorizația

necesara clădirii. Mai inteligentă gospodarie

comunala nici nu putem visa, noi umilil


legendă 2

Șarpanta de fer a scenei turnante (în construcție).


Coloana 2

contribuabili!... Dar să mă întore la Teatru, în

orice caz e mai interesant decât la... Primărie.


legendă 3

D-nul LEON POPESCU

Proprietarul teatrului


legendă 4

   Fuaerul de sus.


Coloana 3

Clădit în 1892 de către architectul Cerchez,

   după indicațiunile proprietarului, Colonelul Maican,

   un fin cunoscător de artă, Teatrul Lyric a

cunoscut stagiuni strălucite și turneurile celor

mai de seamă artiști și cântăreți ai lumii: Sarah

Bernhard, Coquelin, Rejane, Suzanne Despres,

Le Bargy, Jeana Hading , Feraudy, Novelly,

Zacconi, Silvain, Leloir, fără să mai amintese

alaiul de tenori și primadone ilustre.

   In 1908, trecând sub proprietatea d-lui Leon

Popescu, Teatrul Lyric sufere reparațiuni radicale,

desăvârșindu-și acustica și întregindu-și

clădirea. Scena mărită, mobilierul schimbat, instalația

electrică renovata.

  Stagiunea dramatică a trupei Davila a înaugurat

o serie de săli pline care se vor uita

anevoe. Apoi trupa de operete a răposatului

Grigoriu a continuat succesele.

 D-I Leon Popescu însă nu s’a astămpărat,

până ce nu și-a ridicat teatrul la un nivel european.

Sala a fost împrospătată : culori noi,

draperii, covoare, ventilații de aer cald, după

o instalație unică și ingenioasă, care va permite

spectacole în timpul verii, la o temperatură

răcoroasă, în sfârșit, culoarele au câstigat

o feerie de lumini electrice și oglinzi ce-tî  încântă

privirea și te fac să uiți chiar antractele

cele mai lungi.

  Prefacerea totala însă a fost pe scenă. După

ce s’a darâmat totul pană în temelie, o șarpantă

solidă de fier, îmbinata cu un inel uriaș


legendă 5

Inelul de beton și platform scenei turnante (în funcțiune).



Transcription history
  • May 18, 2018 04:28:54 Νικόλαος Παππάς

    130                           ILUSTRAȚIUNEA ROMÂNA                No. 10-11. -1914


     legendă 1 

    Fațada Teatrului Leon Popescu.


     Coloana 1 

    TEATRUL LEON POPESCU

                      de CORNELIU MOLDOVANIJ

     Nu e numai cel mai frumos teatru românese,

      dar e printre cele mai elegante și mai moderne

    săli de teatru din Europa. Architectura grațiosă

    și armonică, răsfrânta pană in cele mai mărunte

    detalii ale ornamentației, dă sălei aspectul

    unei veșnice înfațișări de bal, la care, adăugându-se

    farmecul sonor al unei acustice fără

    cusur, te fac să bănuești că la Teatrul Leon

    Popescu se dau în toate serile reprezentații de

    gală. Cer  ertare ruinei Teatrului Național pentru

    aceste însemnări elogioase... dar cu prisosință

    meritate. D-l Leon Popescu de altminteri

    n’are nici subvenții deta Stat, nici avantagiile

    bugetului dela Instrucție nici atenții banești

    dela Palat, nici chiar micile venituri ale legei

    timbrului... Din potrivă: existența d-sale parca

    jenează muzele oficiale și un bizar complot

    cearcă a-: stânjeni activitatea.

     Când a voit să dăruească Bucureștilor un

    teatru de vara, construit în vederea artei și nu

    a negustoriei,cine credeți că s’a împotrivit mai

    vârtos? Insuși directorul general al Teatrelor

    de pe atunei d-l Ion C. Bacalbașa, și teatrul

    nu s’a mai zidit. Primaria, dupa ce-a iscalit

    contractul și-a încasat chiria, a refuzat autorizația

    necesara clădirii. Mai inteligentă gospodarie

    comunala nici nu putem visa, noi umilil


    legendă 2

    Șarpanta de fer a scenei turnante (în construcție).


    Coloana 2

    contribuabili!... Dar să mă întore la Teatru, în

    orice caz e mai interesant decât la... Primărie.


    legendă 3

    D-nul LEON POPESCU

    Proprietarul teatrului


    legendă 4

       Fuaerul de sus.


    Coloana 3

    Clădit în 1892 de către architectul Cerchez,

       după indicațiunile proprietarului, Colonelul Maican,

       un fin cunoscător de artă, Teatrul Lyric a

    cunoscut stagiuni strălucite și turneurile celor

    mai de seamă artiști și cântăreți ai lumii: Sarah

    Bernhard, Coquelin, Rejane, Suzanne Despres,

    Le Bargy, Jeana Hading , Feraudy, Novelly,

    Zacconi, Silvain, Leloir, fără să mai amintese

    alaiul de tenori și primadone ilustre.

       In 1908, trecând sub proprietatea d-lui Leon

    Popescu, Teatrul Lyric sufere reparațiuni radicale,

    desăvârșindu-și acustica și întregindu-și

    clădirea. Scena mărită, mobilierul schimbat, instalația

    electrică renovata.

      Stagiunea dramatică a trupei Davila a înaugurat

    o serie de săli pline care se vor uita

    anevoe. Apoi trupa de operete a răposatului

    Grigoriu a continuat succesele.

     D-I Leon Popescu însă nu s’a astămpărat,

    până ce nu și-a ridicat teatrul la un nivel european.

    Sala a fost împrospătată : culori noi,

    draperii, covoare, ventilații de aer cald, după

    o instalație unică și ingenioasă, care va permite

    spectacole în timpul verii, la o temperatură

    răcoroasă, în sfârșit, culoarele au câstigat

    o feerie de lumini electrice și oglinzi ce-tî  încântă

    privirea și te fac să uiți chiar antractele

    cele mai lungi.

      Prefacerea totala însă a fost pe scenă. După

    ce s’a darâmat totul pană în temelie, o șarpantă

    solidă de fier, îmbinata cu un inel uriaș


    legendă 5

    Inelul de beton și platform scenei turnante (în funcțiune).



Description

Save description
  • 44.4325||26.103888900000015||

    Bucureşti

    ||1
Location(s)
  • Story location Bucureşti
Login and add location


ID
15741 / 245751
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Vasile Sfârlea
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages

Login to edit the fronts
  • Balkans

Login to add keywords
  • Remembrance

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note