Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:

...

Transcription saved

Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

LIBERTATEA --- 2 --- Nr. 32

ULTIMATUL

- cel din urmă cuvînt -

AL ÎMPĂRĂȚIEI, CĂTRĂ SÎRBIA.

Coloana 1

Iaca ce spune acesi cuvânt ho-

tărti pe care bărtbații dela condu-

cerea Impărătiei noastre Austro-

Ungare, l'au trimis guvernului Sîr-

biei și Regelui ei:

In 1909, zice, Sîrbia, (cînd

iară ajunsese în încordarea cu

Austria pentru Bosnia-Herțego-

vina), ca să ajungă la pace, a

făgăduit Austriei, că alipirea

Bosniei la trupul Impărăției, pe

ea, pe Sîrbia, n'o privește, de

ea pace aibă pentru asta! Ba

își va schimba peste tot ținuta

politică dușmănoasă față de

Austroa, avînd a trăi în viitor

cu ea ca bun vecin.

In loc de asta, de ani de

zile, dar mai ales prin întîm-

plarea dureroasă dela 28 Iunie,

s'a arătat, că în Sîrbia se hră-

nesc astfel de mișcări, cari

tind a rupe oarecari părți din

Impărăție. Și se arată năzuința

asta, sub ochii guvernului sîrbesc,

prin șire de atentate (încercări

de omoruri asupra celor de cari

nu le place) și omoruri fap-

tice.

Și guvernul sîrbesc nu a

cercat a suprima aceste miș-

cări păcătoase, ci sufere ca să

facă parte din ele chiar ofițeri

și deregători de stat. Chiar în

școli se face propovedanie duș-

mănoasă Austriei.

Din mărturisirile celor prinși

pentru atentatul din 28 Iulie,

reese, că planul acestui omor

s'a făcut la Belgrad; ucigașii

au primit bombele și revolve-

rele, dela ofițeri ce s în legătură

cu Narodna Obrana (societatea

de apărare poporală sîrbească),

și le-au trecut peste graniță cu

știrea unor deregători de gra-

niță sîrbi.

Ca să se pună capăt aces-

tor stări primejduitoare a liniș-

tei Impărăției, - guvernul îm-

părătesc și regesc (al Austro

ungariei), provoacă prin aceasta

pe guvernul regesc sîrbesc, la

îndeplinirea următoarelor lucruri

cari se osindească oficios ațiță-

rile și îmboldurile acestea în

contra împărăției austre-ungare,

- și anume:

Pentru ca guvernul Sîrbiei

să își împlinească în chip săr-

Coloana 2

bătoresc această datorință a sa

față de vecina sa, va face să

se tipărească în fruntea

Foii Oficioase a Sîrbiei, în

numărul dela 13/26 Iulie (acum

ieri, Duminecă) următoarea de-

clarație:

„Guvernul regesc sîrbesc osîn-

dește propaganda (propovedania)

intredtată contra Austro ungariei,

năzuind la rupere din trupul ei și i

pare sincer rău de urmările jalnice

ale acestor faple păcătoase.

Guvernului sîrbesc îl pare rău

că ofiteri sîrbi și funcționari (de-

regători) sîrbi, au luat parte în acea

propagandă, stricând legăturile de

bună vecinătate puse în vedere la

1909.

Guvernul regesc respinge dela

sine ori-ce gînd sau încercare de

amesiec în soartea locuitorilor din

ori care parte a Austro Ungariei, și

face serios luători aminte pe ofi-

țerii, pe deregătorii și pe toți lo-

cuitorii regatului, că pe viitor va

păși cu cea mai mare asprime

contra celor ce nu vor mai lua

parte în astfel de lucriri. Va cerca

cu toate puterile a le preveni pe

viitor, și a le suprima (a le nimicì).”

Această declarație (cerută a

fi publicată în Foaia Oficioasă),

are să fie adusă apoi la cuno-

ștința ofițerimei și armatei, prin

Porunca de zi dată de Regele,

în foaia oficioasă a armatei!

Afară de asta, guvernul sîr-

besc să mai deobligă :

1. Că va împedecà ori ce asf-

fel de ieșire de sub lipar, care a-

țiță la ură și dispreț contra Monar

chiei (împărăției) și care ar aveà

o țintă spre știbrirea intregității de

hotare ale ei ;

2. Că risipește îndală însoțirea

așanumită „Narodna Obrana”, îi

confișcă (îi cuprinde și i ia) toate

mijlocale de lucrare a ei, și tot

așa va purcede față de ori-și-ce

altă societate care lucră în contra

Austroungariei, și guvernul regesc

(sîrbesc) va îngrijì ca societățile

risipite, să nu-și poată urmà lucra-

rea sub alte numiri și cu alte forme;

3. se obligă că scoate afară din

învățământul, din școlile sîrbești, și

anume atît dintre personalul de în-

vățămînt (profesori și învățători),

cît și din uneltele de școală (cărți,

mape), tot aceea ce e potrivit a

ațițà contra Austroungariei ;

4. că înlătură din armată și din-

tre slujbașii de stat pe toți acei,

ofițeri li funcționari, cari sunt păr-

tași la propaganda contra Austro-

Coloana 3

Ungariei. Guvernul austroungar își

păstrează dreptul de a numì el nu-

mele și faptele acestora (pe care

apoi guvernul sîrbesc să i dee a-

fară din armată și din slujbele țării);

5. guvernul sîrbesc primește

conlucrarea organelor (trimișilor)

austroungari, în lucrarea sa de în-

frângere a mișcărilor conrare îm-

părăției;

6 pornește cercetare judecăto-

rească contra celor părtași în com-

plotul dela 28 Iunie și aflători pe

hotar sîrbesc ; în această cercetare

vor luà parte și trimișii guvernului

austroungari ;

7. guvernul sîrbesc să aresteze

numai decît pe majorul Tankosici

Vrija, și pe funcționarul de stat

Milan Ciganovici, cari sunt ames-

tecați în complotul dela Serajevo ;

8. oprește cu asprime deregă

torilor săi a lăsà ori a conclurà ca

să treacă peste botar arme și ma-

terii explosive (aprinzătoare, ca di-

namita) și scoate din slujbă și pe-

depsește aspru pe acei deregători

dela graniță din Sebac, cari au u-

șurai trecerea peste hotar a făp-

tuitorilor crimei din Serajevo și prin

asta le-au fost de ajutor ;

9. dă explicații (limpezește) gu-

vernului austriac ungar pentru vor

bele unor deregători înalți sîrbi,

cari și după omorul din 28 Iunie,

și au arătat părerile lor dușmănoase

Austroungariei ;

10. înștiințează fără întîrzere

guvernul austroungar deapre aceea,

că a pus în lucrare aceste măsuri.

Guvernul austroungar, așteaptă

răspunsul guvernului sîrbesc privi-

tor la aceste cereri, cel mai tîrziu

până în 25 Iulie la orele 6 după

amiaz!

Acesta e »Ultimatul«,

sau: Cuvîntul din urmă

al Împărăției noastre austro-

ungare, cătră guvernul sîr-

besc, la care acel guvern

avea să se supună intru

toate până Sâmbătă la orele

6 d. a., și anume: în Foaia

oficioasă a statului sîrbesc,

care să tipărea în acea zi

pentru mâne Duminecă în 26

Iulie, să iasă în frunte decla-

rația de părere de rău și

oare-cum cerere de iertare

pentru crima dela Serajevo,

și osîndirea acelor Sîrbi, cari

într'un chip oare-care au a-

vut parte în ea; să aresteze

pe majorul și pe funcționarul

numit de ultimat, - și cele-

lalte. Astea toate aveau să

fie făcute încă Sîmbătă și

despre astea dată știre gu-

vernului împărăției noastre.

Coloana 4

Ce a descoperit cerce-

tarea dela Serajevo?

Studenții prinși și luați aspru

în aserturile din Serajevo, au spus

tot ce au știut în jurul fioroasei-

lor însoțiri țesute în contra Prin-

cipelui Ferdinand. Acea cercelare

a scos la iveală următoarele lucrul :

1. Că complotul (planul ascuns)

pentru omorîrea Principelui Ferdi-

nand în timpul petrecerii Sale în

Seraievo, a fost ticluit în Bel-

grad, între Princip Gavrilo, Ca-

brinovici Nedelko, Cigano-

vici Milan și Grabez Trifko,

cu conlucra majorului Tan-

kosic Vrija.

2. Că cele 6 bombe și 4 revol-

vere folosite de ucigași la atenta-

tul din Seraievo și gloanțele de

lipsă, au fost date lui Prin-

cip, Cabrinovici și Grabez,

de Ciganovici și majorul

Tancosici în Belgrad ;

3. că bombele sînt granate de

mână ieșite din arsenal (fabrica

de arme și gloanțe) sîrbească din

Kragujevaț ;

4. a scos la iveală ca Cigano-

vici, pentru ca atentatul să reușească,

a dat învățătură lui Princip

Cabrinovici și Gabrez, despre um-

blarea cu granetele (cu bobele) și

a dat lecții de pușcal cu revolve-

rul, lui Princip și Gabrez în o pă-

dure de lîngă locul de pușcat Top-

șider.

5. Că Ciganovici a întocmit

toată trimiterea secretă (tăinuită),

ca să facă să poată trece peste

granița Bosniei cei trei complotiști

și armele. - Cu ajulorul acestei

rînduiri a lucrurilor, și cu știrea

căpitanilor de graniță dela Sobac

și Bosnia, și cu a funcționarului de

vamă Grbic Rudivoi, au ajuns toate

în Bosnia.

Aceste lucruri descoperite în

firul cercetării dela Serajevo, au

hotărît guvernul austro-ungar să

pășască cu asprimea ce se vede

din ultimat, față de vecina Sîrbia.

Chemați acasă

dela scălzi și slobozíĭ.

Că ce încordată e starea

de lucruri între Austria și

Sîrbia, se vede și din urmă-

torul fapt, arătat de foile din

Pesta de Sîmbătă (25 Iulie):

1. Conducătorul procura-

turei cuele mai înalte din Bu-

dapesta, a chemat telegrafic

acasă pe toți procurorii re-

gești ce erau duși în con-

cedii (sloboznii din slujbă).

Unii erau dusi la scălzi în

străinătate. De acolo au fost

aduși!

2. Comandantul Corpului

de armată din Pesta, Feld-