Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 96
Transcription
Transcription history
-
50 page number
de flori şi lumînări in mâni. Înaintea coşciugul mergea rândurile de matrozi
înarmaţi cu puştile şi îmbrăcaţi în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marşul sa început, muzica au zis marşul morţesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanţi de la noi din Năseud, meam adus aminte
de când eram copil, şi alergam desculţi după muzică pe acasă, ba le ţineam
cheară notele la muzicanţi când zicea, astefeli am gândit la pământul naşteri,
şi la iubiţi mei părinţi. Ori şi cum dară iute mai trece şi timpul, şi pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam în mine, ştie bunul Dzeu că unde mie crepat
şi mie pământul, şi să pote să mă îngrope şi pre mine pre aci prin ţări străine,
şi ah atunci cum ar mai fi inima părinţilor de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălaşul său sărmanul
nu mergea nici părinţi, nice fraţi sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine şi socoteşti
era şi lucrul jalnic, sărmani săi părinţi încă nu ştieau nimic despre dânsul,
să pote că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
in care lea fi scris trăind in vieaţă, cum că e sănătos şi îi merge bine, precând
noi acum îl inmormântam aci prin ţări străine, „departe de-o mamă
care-l crescusă şi care-l iubisă". Ce să facem? aşa e omul ca o flore adi înfloreşte,
eară mâne să veştezeşte, noi destul de frumos lam înmormântat
Dzeu să-l odihnească. Luni în 15 Dec. pe la 11 ore înainte de ameadi, am plecat
din Nagasaki spre China oraşul Şhang-hai, eşirea din port au
fost forte frumosă din tote ferestrile neau salutat europeni cu năfrămuţele,
(batistele) mai ales sărmanele fetiţă, căci le cădea greu după matrozi.
-
de flori și luminări im mâni. Înaintea coșciugul mergea rândurile de matrozi
înarmați cu puștile și îmbrăcați în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marșul sa început, muzica au zis marșul morțesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanți de la noi din Năsăud, meam adus aminte
de când eram copil, și alergam desculți după muzică pe acasă, ba le țineam
cheară notele la muzicanți când zicea, astefeli am gândit la pământul nașteri,
și la iubiți mei părinți. Ori și cum, dară iute mai trece și timpul, și pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam in mine, știe bunul Dzeu că unde mie crepat
și mie pământul, și să pòte să mă îngròpe și pre mine pre aci prin țări străine,
și ah atunci cum ar mai fi inima părinților de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălașul său sărmanul
nu mergea nici părinți, nice frați sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine și socotești
era și lucrul jalnic, sărmani săi părinți încă nu știeau nimic despre dânsul,
să pòte că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
in care lea fi scris trăind in vieață, cum că e sănătos ți îi merge bine, precând
noi acum îl înmormântam aci prin țări străine,„departe de-o mamă
care-l crescusă și care-l iubisă”. Ce să facem? așa e omul ca o flòre adi înflorește,
cară mâne să veștezește, noi destul de frumos lam înmormântat
Dzeu să-l odihnească. Luni în 15 Dec. pe la 11 òre înainte de ameadi, am plecat
din Nagasaki spre China orașul Șhang-hai, eșirea din port au
fost fòrte frumòsă din tòte ferestrile neau salutat europeni cu năfrămuțele,
(batistele) mai ales sărmanele fetiță, căci le cădea greu după matrozi.
-
50 page number
de flori şi lumînări in mâni. Înaintea coşciugul mergea rândurile de matrozi
înarmaţi cu puştile şi îmbrăcaţi în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marşul sa început, muzica au zis marşul morţesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanţi de la noi din Năseud, meam adus aminte
de când eram copil, şi alergam desculţi după muzică pe acasă, ba le ţineam
cheară notele la muzicanţi când zicea, astefeli am gândit la pământul naşteri,
şi la iubiţi mei părinţi. Ori şi cum dară iute mai trece şi timpul, şi pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam în mine, ştie bunul Dzeu că unde mie crepat
şi mie pământul, şi să pote să mă îngrope şi pre mine pre aci prin ţări străine,
şi ah atunci cum ar mai fi inima părinţilor de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălaşul său sărmanul
nu mergea nici părinţi, nice fraţi sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine şi socoteşti
era şi lucrul jalnic, sărmani săi părinţi încă nu ştieau nimic despre dânsul,
să pote că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
in care lea fi scris trăind in vieaţă, cum că e sănătos şi îi merge bine, precând
noi acum îl inmormântam aci prin ţări străine, „departe de-o mamă
care-l crescusă şi care-l iubisă".
-
50 page number
de flori şi lumînări in mâni. Înaintea coşciugul mergea rândurile de matrozi
înarmaţi cu puştile şi îmbrăcaţi în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marşul sa început, muzica au zis marşul morţesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanţi de la noi din Năseud, meam adus aminte
de când eram copil, şi alergam desculţi după muzică pe acasă, ba le ţineam
cheară notele la muzicanţi când zicea, astefeli am gândit la pământul naşteri,
şi la iubiţi mei părinţi. Ori şi cum dară iute mai trece şi timpul, şi pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam în mine, ştie bunul Dzeu că unde mie crepat
şi mie pământul, şi să pote să mă îngrope şi pre mine pre aci prin ţări străine,
şi ah atunci cum ar mai fi inima părinţilor de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălaşul său sărmanul
nu mergea nici părinţi, nice fraţi sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine şi socoteşti
era şi lucrul jalnic, sărmani săi părinţi încă nu ştieau nimic despre dânsul,
să pote că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
in care lea fi scris trăind in vieaţă, cum că e sănătos şi îi merge bine, precând
noi acum îl inmormântam aci prin ţări străine, departe de-o mamă
care-l crescusă şi care-l iubisă".
-
de flori și luminări im mâni. Înaintea coșciugul mergea rândurile de matrozi
înarmați cu puștile și îmbrăcați în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marșul sa început, muzica au zis marșul morțesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanți de la noi din Năsăud, meam adus aminte
de când eram copil, și alergam desculți după muzică pe acasă, ba le țineam
cheară notele la muzicanți când zicea, astefeli am gândit la pământul nașteri,
și la iubiți mei părinți. Ori și cum, dară iute mai trece și timpul, și pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam in mine, știe bunul Dzeu că unde mie crepat
și mie pământul, și să pòte să mă îngròpe și pre mine pre aci prin țări străine,
și ah atunci cum ar mai fi inima părinților de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălașul său sărmanul
nu mergea nici părinți, nice frați sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine și socotești
era și lucrul jalnic, sărmani săi părinți încă nu știeau nimic despre dânsul,
să pòte că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
in care lea fi scris trăind in vieață, cum că e sănătos ți îi merge bine, precând
noi acum îl înmormântam aci prin țări străine,„departe de-o mamă
care-l crescusă și care-l iubisă”. Ce să facem? așa e omul ca o flòre adi înflorește,
cară mâne să veștezește, noi destul de frumos lam înmormântat
-
50 page number
de flori şi lumînări in mâni. Înaintea coşciugul mergea rândurile de matrozi
înarmaţi cu puştile şi îmbrăcaţi în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marşul sa început, muzica au zis marşul morţesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanţi de la noi din Năseud, meam adus aminte
de când eram copil, şi alergam desculţi după muzică pe acasă, ba le ţineam
cheară notele la muzicanţi când zicea, astefeli am gândit la pământul naşteri,
şi la iubiţi mei părinţi. Ori şi cum dară iute mai trece şi timpul, şi pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam în mine, ştie bunul Dzeu că unde mie crepat
şi mie pământul, şi să pote să mă îngrope şi pre mine pre aci prin ţări străine,
şi ah atunci cum ar mai fi inima părinţilor de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălaşul său sărmanul
nu mergea nici părinţi, nice fraţi sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrămeze. Dacă stai bine şi socoteşti
era şi lucrul jalnic, sărmani săi părinţi încă nu ştieau nimic despre dânsul,
să pote că in ziua in care îl inmormântaserem, vor fi primit de la el vreo carte,
-
de flori și luminări im mâni. Înaintea coșciugul mergea rândurile de matrozi
înarmați cu puștile și îmbrăcați în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marșul sa început, muzica au zis marșul morțesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanți de la noi din Năsăud, meam adus aminte
de când eram copil, și alergam desculți după muzică pe acasă, ba le țineam
cheară notele la muzicanți când zicea, astefeli am gândit la pământul nașteri,
și la iubiți mei părinți. Ori și cum, dară iute mai trece și timpul, și pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam in mine, știe bunul Dzeu că unde mie crepat
și mie pământul, și să pòte să mă îngròpe și pre mine pre aci prin țări străine,
și ah atunci cum ar mai fi inima părinților de arsă, mai ales a sărmanei
mamă. Îmi era mai mare jalea vădînd că după sălașul său sărmanul
nu mergea nici părinți, nice frați sau rudeni, ca să-l petreacă până la recele
mormânt, nu au putut omul să nu lăcrăme.
-
50 page number
de flori şi lumînări in mâni. Înaintea coşciugul mergea rândurile de matrozi
înarmaţi cu puştile şi îmbrăcaţi în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marşul sa început, muzica au zis marşul morţesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanţi de la noi din Năseud, meam adus aminte
de când eram copil, şi alergam desculţi după muzică pe acasă, ba le ţineam
cheară notele la muzicanţi când zicea, astefeli am gândit la pământul naşteri,
şi la iubiţi mei părinţi. Ori şi cum dară iute mai trece şi timpul, şi pre unde
mă aflam eu acum, îmi cugetam în mine, ştie bunul Dzeu că unde mie crepat
-
de flori și luminări im mâni. Înaintea coșciugul mergea rândurile de matrozi
înarmați cu puștile și îmbrăcați în parade, eară înfruntea părădi mergea muzica.
Marșul sa început, muzica au zis marșul morțesc, pre mine de odată mau
lovit o jale încât mai n-am izbucnit in plâns, pentru că muzica (banda) acurat
au zis ca cum zicea bătrâni muzicanți de la noi din Năsăud, meam adus aminte
de când eram copil, și alergam desculți după muzică pe acasă, ba le țineam
cheară notele la muzicanți când zicea, astefeli am gândit la pământul nașteri,
și la iubiți mei părinți. Ori și cum, dară iute mai trece și timpul, și pre unde
mî aflam
Description
Save description- 47.2921849||24.3973258||||1
Năsăud/Naszód
Location(s)
Story location Năsăud/Naszód
- ID
- 6191 / 70171
- Contributor
- Biblioteca Judeteana Cluj
Login to edit the languages
Login to edit the fronts
- Naval Warfare
Login to add keywords
- Prisoners of War
Login to leave a note