Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 92

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

                                                                                                                               48

parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

căci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

chemat Mihailă. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sau mai bine zis să le numere, ca nu cumva

să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

să le sfințască. Sfințirea sau inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

venisă rândul la Dnul părinte, dară el săracul de îngăimăcit nice nu au știut ce

să înceapă, să cânte sau să deslege morți din lanțuri, cu deslegarea lui „Lazor” ori

ce pământească, vedi că deslegarea lui Lazor e scumpă, trebuie să-i dai la Dnu

părinte 2 Coròne. Mai la urmă tot sau hotărât săi deslege cu deslegarea pământească,

căci pe a lui Lazor nu o plătisă nimenea, nui vorbă dòră au și meritat

(au fost vrednici) săraci morți să-i deslege odată, căci urmași lor au adus destule

prescuri la popa pentru deslegarea lor, încă asta ar fi fost frumos, acum nici să

nui deslege mă gândeamiu mine, atâta pâne să-i fi dus cineva la vreun bandur

ce păzește robi, ear fi slobozit (eliberat) din feră pre ori și care rob. Cum zic eu

priveam și ascultam la Dnul părinte dară un cuvânt rēu nu am priceput

 

 

Transcription saved

                                                                                                                               48

parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

căci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

chemat Mihailă. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sau mai bine zis să le numere, ca nu cumva

să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

să le sfințască. Sfințirea sau inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

venisă rândul la Dnul părinte, dară el săracul de îngăimăcit nice nu au știut ce

să înceapă, să cânte sau să deslege morți din lanțuri, cu deslegarea lui „Lazor” ori

ce pământească, vedi că deslegarea lui Lazor e scumpă, trebuie să-i dai la Dnu

părinte 2 Coròne. Mai la urmă tot sau hotărât săi deslege cu deslegarea pământească,

căci pe a lui Lazor nu o plătisă nimenea, nui vorbă dòră au și meritat

(au fost vrednici) săraci morți să-i deslege odată, căci urmași lor au adus destule

prescuri la popa pentru deslegarea lor, încă asta ar fi fost frumos, acum nici să

nui deslege mă gândeamiu mine, atâta pâne să-i fi dus cineva la vreun bandur

ce păzește robi, ear fi slobozit (eliberat) din feră pre ori și care rob. Cum zic eu

priveam și ascultam la Dnul părinte dară un cuvânt rēu nu am priceput

 

 


Transcription history
  • April 10, 2017 08:12:27 Alina Nicula

                                                                                                                                   48

    parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

    căci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

    ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

    chemat Mihailă. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

    de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

    au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sau mai bine zis să le numere, ca nu cumva

    să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

    să le sfințască. Sfințirea sau inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

    Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

    vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

    masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

    Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

    la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

    greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

    venisă rândul la Dnul părinte, dară el săracul de îngăimăcit nice nu au știut ce

    să înceapă, să cânte sau să deslege morți din lanțuri, cu deslegarea lui „Lazor” ori

    ce pământească, vedi că deslegarea lui Lazor e scumpă, trebuie să-i dai la Dnu

    părinte 2 Coròne. Mai la urmă tot sau hotărât săi deslege cu deslegarea pământească,

    căci pe a lui Lazor nu o plătisă nimenea, nui vorbă dòră au și meritat

    (au fost vrednici) săraci morți să-i deslege odată, căci urmași lor au adus destule

    prescuri la popa pentru deslegarea lor, încă asta ar fi fost frumos, acum nici să

    nui deslege mă gândeamiu mine, atâta pâne să-i fi dus cineva la vreun bandur

    ce păzește robi, ear fi slobozit (eliberat) din feră pre ori și care rob. Cum zic eu

    priveam și ascultam la Dnul părinte dară un cuvânt rēu nu am priceput

     

     


  • March 23, 2017 22:59:44 Alina Nicula

    parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

    cîci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

    ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

    chemat Mihailî. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

    de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

    au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sai mai bine zis să le numere, ca nu cumva

    să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

    să le sfințască. Sfințirea sai inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

    Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

    vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

    masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

    Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

    la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

    greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

    venisărândul la Dnul părinte, dară el săracul de îngăimăcit nice nu au știut ce

    să înceapă, sî cânte sau să deslege morți din lanțuri, cu deslegarea lui „Lazor” ori

    ce pământească, vedi că deslegarea lui Lazor e scumpă, trebuie să-i dai la Dnu

    părinte 2 Coròne. Mai la urmă tot sau hotărât săi deslege cu deslegarea pământească,

    căci pe a lui Lazor nu o plătisă nimenea, nui vorbă dòră au și meritat

    (au fost vrednici) sărci morți să-i deslege odată, căci urmași lor au adus destule

    prescuri la popa pentru deslegarea lor, încă asta ar fi fost frumos, acum nici să

    nui deslege mă gândeamiu mine, atâta pâne să-i fi dus cineva la vreun bandur

    ce păzește robi, ear fi slobozit (eliberat) din feră pre ori și care rob. Cum zic eu

    priveam și ascultam la Dnul părinte dară un cuvânt rēu nu am priceput

     

     


  • March 23, 2017 22:58:03 Alina Nicula

    parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

    cîci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

    ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

    chemat Mihailî. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

    de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

    au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sai mai bine zis să le numere, ca nu cumva

    să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

    să le sfințască. Sfințirea sai inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

    Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

    vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

    masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

    Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

    la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

    greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

    venisărândul la Dnul părinte, dară el săracul de îngăimăcit nice nu au știut ce

    să înceapă, sî cânte sau să deslege morți din lanțuri, cu deslegarea lui „Lazor” ori

    ce pământească, vedi că deslegarea lui Lazor e scumpă, trebuie să-i dai la Dnu

    părinte 2 Coròne. Mai la urmă tot sau hotărât săi deslege cu deslegarea pământească,

    căci pe a lui Lazor nu o plătisă nimenea, nui vorbă dòră au și meritat

    (au fost vrednici) sărci morți să-i deslege odată, căci urmași lor au adus destule

    prescuri la popa pentru deslegarea lor, încă asta ar fi fost frumos, acum nici să

    nui deslege mă gândeamiu mine, atâta pâne să-i fi dus cineva la vreun bandur

    ce păzește robi, ear fi slobozit (eliberat) din feră pre ori și care rob. Cum zic eu

    priveam și ascultam la Dnul părinte dară un cuvânt reu nu am priceput




  • March 23, 2017 22:50:27 Alina Nicula

    parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

    cîci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

    ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

    chemat Mihailî. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

    de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

    au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sai mai bine zis să le numere, ca nu cumva

    să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

    să le sfințască. Sfințirea sai inceput, din strană începe dicarul a cânta „In numele

    Tatălui și a Fiului, și Sufletele drepților celora ce sau săvârșit ș. a., pe acestea

    vorbe toți au venit care au adus prescuri, și și noi, și am îngenuncheat cu toți lângă

    masă, eu incă, dară eu ca copil nu meam plecat capul ci meam ținut ochi drept la 

    Dnul părinte, pare că acum îl văd, cum era săracul roș la față și vesel (voios) privind

    la sfintele prescuri, precând cei ce îngenuncheasă o samă plângea, cădendule

    greu după cei reposați. De-a dată gată dieacul de cântat troparele sale, acum 

    venisă


  • March 23, 2017 22:44:06 Alina Nicula

    parte la o sfințire de aceasta așa numită „a păharului, sau a sfintelor slujbe”

    cîci chear au făcut părinți mei slujbele după tata bătrân, amintire de vreo câțva

    ani, tocmai în diua de Sfinți arhangheli Michail și Gavril, fiind că pe bunul lau

    chemat Mihailî. Inaintea altarului sta vreo patru mese încărcate cu prescuri

    de numai nu să deșăla, căci adusesă mai mulți òmeni, după finea Sf. leturgie

    au venit preotul vedi Dne să le sfințască, sai mai bine zis să le numere, ca nu cumva

    să-i fure fătul din ele vreo una până sa desbrăca el, dară totuși să dicem că au venit

    să le sfin

    ască.


Description

Save description
  • 47.2921849||24.3973258||

    Năsăud/Naszód

    ||1
Location(s)
  • Story location Năsăud/Naszód
Login and add location


ID
6191 / 70167
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Biblioteca Judeteana Cluj
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages

Login to edit the fronts
  • Naval Warfare

Login to add keywords
  • Prisoners of War

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note