Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 70
Transcription
Transcription history
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi,
cu port însămnat de comerci, fiind chear punctul central al comerciului Asi-
atic, clădit după stil englezesc cu clădiri frumosă ca in Europa. Portul e în-
chis cu ziduri tari încontra valurilor, locuitori străvechi sunt Indieni de
colore neagră-arămîie, destuli de înalți la stătură, mai toți umblă goli fără
haine, fiind o căldură nespus de mare. Acest teritor cade chear in zona fer-
binte pe la linia Equatorului, prin oraș și in jur să află o mulțime de pal-
mieri frumoși de cocos (cocus) și banane, eară prin grădini era o mulțime
de fructe de ananas și cafea, tei (ceai) și arbori de cimet. Acești palmieri
împodobea minunat orașul, prin oraș e condus și tramvai electric, aici in
port am văzut prima dată vas de război portugez. Duminică in 14 Septemb.
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi,
cu port însămnat de comerci, fiind chear punctul central al comerciului Asi-
atic, clădit după stil englezesc cu clădiri frumosă ca in Europa. Portul e în-
chis cu ziduri tari încontra valurilor, locuitori străvechi sunt Indieni de
colore neagră-arămîie, destuli de înalți la stătură, mai toți umblă goli fără
haine, fiind o căldură nespus de mare. Acest teritor cade chear in zona fer-
binte pe la linia Equatorului, prin oraș și in jur să află o mulțime de pal-
mieri frumoși de cocos (cocus) și banane, eară prin grădini era o mulțime
de fructe de ananas și cafea, tei (ceai) și arbori de cimet. Acești palmieri
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi,
cu port însămnat de comerci, fiind chear punctul central al comerciului Asi-
atic, clădit după stil englezesc cu clădiri frumosă ca in Europa. Portul e în-
chis cu ziduri tari încontra valurilor, locuitori străvechi sunt Indieni de
colore neagră-arămîie, destuli de înalți la stătură, mai toți umblă goli fără
haine, fiind o căldură nespus de mare. Acest teritor cade chear in zona fer-
binte pe la linia Equatorului, prin oraș și in jur să află o mulțime de pal-
mieri frumoși de cocos (cocus) și banane, eară prin grădini era o mulțime
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi,
cu port însămnat de comerci, fiind chear punctul central al comerciului Asi-
atic, clădit după stil englezesc cu clădiri frumosă ca in Europa. Portul e în-
chis cu ziduri tari încontra valurilor, locuitori străvechi sunt Indieni de
colore neagră-arămîie, destuli de înalți la stătură, mai toți umblă goli fără
haine, fiind o căldură nespus de mare. Acest teritor cade chear in zona fer-
binte pe la linia
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi,
cu port însămnat de comerci, fiind chear punctul central al comerciului Asi-
atic, clădit după stil englezesc cu clădiri frumosă ca in Europa. Portul e în-
chis
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
„Ceylon” (cetit „Țeilon) în portul Colombo, oraș frumos stăpânit de englezi.
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
pe la 3 ore după mezul nopți (spre Vineri in 12 Sept) am ajuns in sudul insulei
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
zărit cu oceanele uscat, acest pământ era al Indiei anterioare, (răsăriteană)
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
întracest timp forte mult am suferit, care eram în post pe arborele vaporului
eram siliți să ne legăm cu cureaua din pantaloni, de suli de fer ai podișo-
rului, altmintrilea am fi căzut în mare. Joi în 11 Sept. pe la 6 ore sara am
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
carne și osă, nu de fer și oțel. Furtuna au ținut patru zile și patru nopți,
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
de furtună, nu numai că au fost, ci am fost, căci și eu am fost morbos, nu e de
lipsă să mă laud că mie nu meau fost nimic, doră și eu sunt numai un om, de
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
uși aveam frică că îl vor sdrobi valurile. Mulți dintre matrozi au fost morboși
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
cară noi așa prin furtună le înlocuiam cu altele nouă. Cu atâta putere să
aruncau valurile in vapor de tot pocnea, (pârăea) barămi că era tot de fer. tot-
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
vărsam ce am mâncat, ba să întâmplase că să rupsă mai multe funi de la luntri
-
37
Așa ne hurduca (scutura) încât ni să inturna rânza in noi, și să iertați tot
Description
Save description- 47.2921849||24.3973258||||1
Năsăud/Naszód
Location(s)
Story location Năsăud/Naszód
- ID
- 6191 / 70145
- Contributor
- Biblioteca Judeteana Cluj
Login to edit the languages
Login to edit the fronts
- Naval Warfare
Login to add keywords
- Prisoners of War
Login to leave a note