Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 61
Transcription
Transcription history
-
unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt
forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe
pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul
atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea
e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.
De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei
dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec
totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin
pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de
câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în
aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am
văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,
era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de
osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)
colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale
de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte
uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii
bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant
să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai
ales pruni, cresc destuli de mari și frumoși, dară nu produc ca pela noi fructe,
De cum încep a înflori tot înfloresc până în luna lui Decem. eară printre
flori vazi prune verzi și copte, tot înfloresc și să coc prunele. Tot ăn această
zi am desbarcat un matroz morbos de gălbănare, lam dus în oraș întrun șpital,
eară de acolo lau dus în Rola un „Loyd” austriac „Bohemia”. Ori pre vapor
-
unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt
forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe
pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul
atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea
e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.
De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei
dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec
totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin
pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de
câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în
aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am
văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,
era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de
osă. Ca semn au o traistă după cap, și la grumazi câte un șir de mărgele (perle)
colorate. Văzând vreun european, să aruncă jos înaintea piciorelor sale
de îi părăiesc tote osele, ca să-l miluiască. Clima e caldă,aierul e forte
uscat și plin de năsip, aci noptea nu cade rouă ca pe la noi, mulți Domnii
bogați care sunt bolnavi de plămâni, vin aci spre a se vindeca. E forte interesant
să vezi aci pomi europeni cum să înschimbă subt aceasta zonă, mai
-
unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt
forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe
pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul
atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea
e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.
De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei
dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec
totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin
pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de
câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în
aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am
văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,
era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile lipite de
-
unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt
forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe
pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul
atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea
e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate.
De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei
dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec
totă lumea cu acest mesteşug. Sau întâmplat de multe ori, căci săpând prin
pământul Egyptului au aflat sicrie (coșciuguri) de peatră, știe Dzeu de
câte mi de ani îngropate, și deschizândule au aflat morți în ele în
aceea stare ca când îi îngropase, ba încă avea mireasmă bună. Tot aci am
văzut și cerșitori, drept aceea încă în vieața mea, așa persone nu am văzut,
era sărmani goli în arșița sorelui, slabi și arși, de le era pieile
-
unde va trăi pururea. De aceea înmormântările egyptenilor sunt forte frumosă,maiales mormintele lor. Egypteni numesc casa depe pământ ,, Quartir,, zicând că omul nu mult o locueşte,murind omul atunci să mută in casa adevărată , adecă in mormânt, unde pururea e in ea şi o locueşte. Nu-i vorbă că în aceasta privinţă au dreptate. De la egzpteni sau invăţat tote poporăle a inbalsama morţi, ei sunt cei dintîi care au aflat balsamul, şi îl ştiu forte bine pregăti incât intrec totă lumea cu acest mesteşug.
Description
Save description- 47.2921849||24.3973258||||1
Năsăud/Naszód
Location(s)
Story location Năsăud/Naszód
- ID
- 6191 / 70136
- Contributor
- Biblioteca Judeteana Cluj
Login to edit the languages
Login to edit the fronts
- Naval Warfare
Login to add keywords
- Prisoners of War
Login to leave a note