Stefan Constantinescu, un erou mort in floarea tineretii, item 7

• March 23, 2017 22:35:02 Iulia ?i?oc-T?ma?

  eșiau strigăte de: Ura! Trăiască
  

  armata română!
  

  Preoții, în fața bisericilor
  

  ne stropeau cu apă sfințită
  

  și noi treceam
  

  mândri și cu voie bună.
  

  Multă vreme după plecarea slepurilor
  

  de la pontoane răsunau
  

  uralele Brăilei întregi.
  

  Și marea ceea de capete
  

  și de costume ne-a urmărit
  

  mult de-alungul
  

  tărmului Dunarei noastre
  

  iubite. Iar satele
  

  pe unde treceam, erau

  de mult adunate să
  

  vada trecând la deal. Cele
  

  două nopți petrecute pe șlep
  

  aproape n-am închis ochii.
  

  Soldații duceau mâinile
  

  pâlnie în dreptul gurii
  

  și vorbeau cu ai lor de pe
  

  mal. Și acuma parcă-mi
  

  răsună în urechi :<<Mă Răducule
  

  ma... să n-ai nici o
  

  grijă de tatu și să fii
  

  cuminte!>> glasul
  

   ...  ... către fiul său.
  

  
  

  • Revert to this revision
• March 23, 2017 22:33:07 Iulia ?i?oc-T?ma?

  eșiau strigăte de: Ura! Trăiască
  

  armata română!
  

  Preoții, în fața bisericilor
  

  ne stropeau cu apă sfințită
  

  și noi treceam
  

  mândri și cu voie bună.
  

  Multă vreme după plecarea slepurilor
  

  de la pontoane răsunau
  

  uralele Brăilei întregi.
  

  Și marea ceea de capete
  

  și de costume ne-a urmărit
  

  mult de-alungul
  

  tărmului Dunarei noastre
  

  iubite. Iar satele
  

  pe unde treceam, erau

  de mult adunate să
  

  vada trecând la deal. Cele
  

  două nopți petrecute pe șlep
  

  aproape n-am închis ochii.
  

  Soldații duceau mâinile
  

  pâlnie în dreptul gurii
  

  și vorbeau cu ai lor de pe
  

  mal. Și acuma parcă-mi
  

  răsună în urechi :<<Mă Răducule
  

  ma... să n-ai nici o
  

  grijă de tatu și să fii
  

  cuminte! :
  

  
  

  • Revert to this revision
  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 23, 2017 22:30:23 Iulia ?i?oc-T?ma?

  eșiau strigăte de: Ura! Trăiască
  

  armata română!
  

  Preoții, în fața bisericilor
  

  ne stropeau cu apă sfințită
  

  și noi treceam
  

  mândri și cu voie bună.
  

  Multă vreme după plecarea slepurilor
  

  de la pontoane răsunau
  

  uralele Brăilei întregi.
  

  Și marea ceea de capete
  

  și de costume ne-a urmărit
  

  mult de-alungul
  

  tărmului Dunarei noastre
  

  iubite. Iar satele
  

  pe unde treceam, erau

  de mult adunate să
  

  vada trecând la deal. Cele
  

  două nopți petrecute pe șlep
  

  aproape n-am închis ochii.
  

  Soldații duceau mâinile
  

  pâlnie în dreptul gurii
  

  și vorbeau cu ai lor de pe
  

  mal. Și acuma parcă-mi
  

  răsună în urechi :
  

  
  

  • Revert to this revision
  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description