Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

Și s'a hotărît, că, la această întîm-

î n t r e v i e, să pășească în foc, pen-

tru   a   face  s ă  s e  r e s p e c t e z e

(să   se   țină  în   cinste)   cu   ori   ce

preț,  s t a t o r i r i l e   p ă c i i  d e l a

B u c u r e ș t i, făurite  de  Romănia.

     Dar fiindcă la București s'au pri-

mit  asigurări  din  partea  Bulgariei,

că  ea  n u  s e  v a  a m e s t e c a,  așa

și  Romănia  se  declară  că  v a  s t a

pe  p a c e,  nici  ea  nu  se  va  ames-

teca  în  cearta  asta,  străină  de   ea.

__________                           

Ținuta Italiei.                                 

     Ziarul englez „New-Jork He-

rald”     ediția   din   P a r i s,   află

dela   corespondentul   seu   din

Roma,  că  conducătorii   politici

ai  Italiei  așa  spun,  că  Italia  va

spriginì   pe   Austria   p e   c a l e

d i p l o m a t i c ă,  ---  dar  încolo,

fiind  alianța  ei  cu   puterile   din

Tripla  alianță,  numai  o  întovă-

rășire  de  a p ă r a r e,  ---   Italia

va rămînea  cu  totul  neutră  (nea-

mestecată)  la   încăerarea   dintre

Austroungaria  și  Sîrbia .                 

__________                        

Grecia                                                          

     s'a  declarat  la  Viena,  prin  am-

basadorul  seu,  că  va  rămînea  pănă

în  sfirșit  nautră  (neamestecaiă).   E

drept   că   ea   are   l e g ă t u r ă  c u

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

Și s'a hotărît, că, la această întîm-

î n t r e v i e, să pășească în foc, pen-

tru   a   face  s ă  s e  r e s p e c t e z e

(să   se   țină  în   cinste)   cu   ori   ce

preț,  s t a t o r i r i l e   p ă c i i  d e l a

B u c u r e ș t i, făurite  de  Romănia.

     Dar fiindcă la București s'au pri-

mit  asigurări  din  partea  Bulgariei,

că  ea  n u  s e  v a  a m e s t e c a,  așa

și  Romănia  se  declară  că  v a  s t a

pe  p a c e,  nici  ea  nu  se  va  ames-

teca  în  cearta  asta,  străină  de   ea.

__________                           

Ținuta Italiei.                                 

     Ziarul englez „New-Jork He-

rald”     ediția   din   P a r i s,   află

dela   corespondentul   seu   din

Roma,  că  conducătorii   politici

ai  Italiei  așa  spun,  că  Italia  va

spriginì   pe   Austria   p e   c a l e

d i p l o m a t i c ă,  ---  dar  încolo,

fiind  alianța  ei  cu   puterile   din

Tripla  alianță,  numai  o  întovă-

rășire  de  a p ă r a r e,  ---   Italia

va rămînea  cu  totul  neutră  (nea-

mestecată)  la   încăerarea   dintre

Austroungaria  și  Sîrbia .                 

__________                        

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

Și s'a hotărît, că, la această întîm-

î n t r e v i e, să pășească în foc, pen-

tru   a   face  s ă  s e  r e s p e c t e z e

(să   se   țină  în   cinste)   cu   ori   ce

preț,  s t a t o r i r i l e   p ă c i i  d e l a

B u c u r e ș t i, făurite  de  Romănia.

     Dar fiindcă la București s'au pri-

mit  asigurări  din  partea  Bulgariei,

că  ea  n u  s e  v a  a m e s t e c a,  așa

și  Romănia  se  declară  că  v a  s t a

pe  p a c e,  nici  ea  nu  se  va  ames-

teca  în  cearta  asta,  străină  de   ea.

__________                           

Ținuta Italiei.

     Ziarul englez „New-Jork He-

rald”     ediția   din   P a r i s,   află

dela   corespondentul   seu   din

Roma,  că  conducătorii   politici

ai  Italiei  așa  spun,  că  Italia  va

spriginì   pe   Austria   p e   c a l e

d i p l o m a t i c ă,  ---  dar  încolo,

fiind  alianța  ei  cu   puterile   din

Tripla  alianță,  numai  o  întovă-

rășire  de  a p ă r a r e,  ---   Italia

va rămînea  cu  totul  neutră  (nea-

mestecată)  la   încăerarea   dintre

Austroungaria  și  Sîrbia .                 

__________                        

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

Și s'a hotărît, că, la această întîm-

î n t r e v i e, să pășească în foc, pen-

tru   a   face  s ă  s e  r e s p e c t e z e

(să   se   țină  în   cinste)   cu   ori   ce

preț,  s t a t o r i r i l e   p ă c i i  d e l a

B u c u r e ș t i, făurite  de  Romănia.

     Dar fiindcă la București s'au pri-

mit  asigurări  din  partea  Bulgariei,

că  ea  n u  s e  v a  a m e s t e c a,  așa

și  Romănia  se  declară  că  v a  s t a

pe  p a c e,  nici  ea  nu  se  va  ames-

teca  în  cearta  asta,  străină  de   ea.

__________                           

Ținuta Italiei.

     Ziarul englez „New-Jork He-

rald”     ediția   din   P a r i s,   află

dela   corespondentul   seu   din

Roma,  că  conducătorii   politici

ai  Italiei  așa  spun,  că  Italia  va

spriginì   pe   Austria   p e   c a l e

d i p l o m a t i c ă,  ---  dar  încolo,

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

Și s'a hotărît, că, la această întîm-

î n t r e v i e, să pășească în foc, pen-

tru   a   face  s ă  s e  r e s p e c t e z e

(să   se   țină  în   cinste)   cu   ori   ce

preț,  s t a t o r i r i l e   p ă c i i  d e l a

B u c u r e ș t i, făurite  de  Romănia.

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                 

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

     Indeosebi s'a luat în desbatere

întrebarea,  că  ce  va  fi  dacă  Bul-

garia, folosindu-se   de   strîmtoarea

vecinei sale, s'ar amesteca în lucru

(pentru  a  rupe  ceva  dela  ea,  din

partea  ce  nu  is'a  dat  după  răz-

boiul cu Turcia)?                                 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.                                     

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

în  cumpană  și  pentru  unii  și  pen-

tru  alții. ---                                                

     Sin  S i n a i a  se   vestește,   că

Luni  a  fost acolo mare  sfat  al  băr-

baților de stat;  toți  ministri  s'au  a-

dunat  la  sfat  sub  președinția   R e -

g e l u i  Carol, și au chibzuit asupra

stării neașteptate  ce  a  urmat   prin

r u p e r e a  l e g ă t u r i l o r  d u p l o -

m a t i c e   dintre  Austroungaria      și

Sîrbia.                                                            

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

Ținuta Romăniei.

     --- E pacinică.  Nu  se  mestecă ---

     Ochii  părților  înteresate  în  a-

ceastă  încăerare,  cît  erau  asupra

Sîrbiei  și  Rusiei,  cît  asupra  R o -

m ă n i e i,  a  cărei  ținută  trage  greu

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  Iată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar,  ci   „comun”),   iar   din  Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

     De tot 8* corpuri de armată. Iar

din celelalte corpuri cari au părți

de trupe în Bosnia, sunt mobili-

zate numai batalioanele aflătoare în

Bosnia, care toate la olaltă încă

fac cam un corp. Și așa cu drept

s'a spus că sunt mobilizate 9 cor-

puri, nu numai 8. Opt sunt cele

numite mai sus cu numele, iar preț

de al nouălea corp, îl formează îm-

preună părțile din celelalte corpuri

ce   au   batalioane   singuratice   în

Bosnia.                                                     

____________                       

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  lată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

Serajevo, adecă cinci corpuri au

striece și cel din Bosnia Herțego-

vina (care nu-i nici austriac, nici

ungar, ci „comun”), iar din Un-

garia numai corpul 4. din  B u d a-

p e s t a  și 7. din  T i m i ș o a r a.   

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  lată le :                                        

     E chemat sub arme corpul de

armată Nr. 3 din Graz, Nr. 8 din

Praga, 9 din Leitmeritz, 13 din

Insbruk, 16 din Raguza și 15 din

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

*

Cele 8 corpuri

mobilizate.

     La  scoaterea  numărului  trecut,

nu  aveam  încă  cu  numele  corpu-

rile  cari  au  fost  mobilizate   (puse

pe  picior   de   războiu).   Acum  se

știu.  lată le :                                        

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

     Dar  deja  pe  la   orele  2  d.  a.   cînd

ministri  erau  înțeleși,  că  dară  ce  au

se  facă,   --   s'au  și  dat  poruncile  de

mobilizare  în  toate  părțile   țării,  pe

unde încă nu era mobilizată armata.

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

și  automobilele  au  început   a   alerga

prin  oraș  după  ministri  să-i  adune  la

sfat  și  apoi  ---  s'a  gătit  răspunsul  că-

tră Monarchia, care a fost fat abia cu 10

minute  nainte  de  ora  6  pe  cînd  îi  era

pus  terminul.                                               

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA            

de   2000   cuvinte.

     Ziarele spun, că Sîrbia era încă

și Sîmbătă până la  amiaz  gata  a

p r i m ì  toate  cererile  Austrounga-

riei,  așa  grele  și  umilitoare,   cum

erau.  Căci  ce  se  facă  un  stat  de

vre-o  4  milioane  locuitori  față  de

cererile  pe  care  un  stat  de  45  mi-

lioane,  i-le  pune  nainte,  cu   baio-

neta  în  mâna  și  cu   sabia   trasă?

Ce  se   facă  un   stat  ce  o   armată

de  vre-o  300.000, față   de  unul  cu

doue   milioane,   ---   decît   s ă   s e

s u p u n ă !                                             

     Și  Sîrbia  ci-că  avea  și  gata  răs-

punsul prin care  ---  s e  s u p u n e a.

     Dar jumătate  la  12  ore,  a  sosit

dela  Petersburg  o  telegramă  de

doue mii de cuvinte,  în   care  Ru-

sia  îi  spune  Sîrbiei  ce  are  să  facă,

și  p e  t e m e i u l  a c e s t e i  t e l e-

g r a m e, s ' a  s c h i m b a t  î n d a t ă

h o t ă r î r e a  S î r b i e i.   Răspunsul

de   supunere   a   fost   lăpădat   și   s'a

deatacela,  pe  care  Monarchia  nu  l'a

primit  și  pe  urma  căruia  s'a porun-

cit  mobilizarea  și  acolo  și  aici.         

     In  telegrama  aceea  se  vede  că

Rusia  a  dat  tot   planul   de   purce-

dere  mai  departe,  așazicînd  întreg

planul  de  războiu  și  pe  cale  diplo-

matică  și  pe  cea  a  armelor  înseși.

     După  primirea  telegramiei  ci  că

s'a  schimbat  întristarea  cea  mare

a  Sîrbilor,  în  o  bucurie,  poate  ----

i a r ă  p r e a  m a r e !  Că  ei  au  na-

dejde  că  Rusia  va   păși-la   mijloc

și  nu  va  lăsa  ca  Sîrbia  să  fie  nici

zdrobită,  nici  umilită.   De   nu  s'or

înșela  în  nădejda  lor.                         

     ---  Telegrama  a  fost  ș i f r a t ă   (a-

decă  scrisă  așa,  că  numai  cel  la  care

merge  poate  s'o înțelagă, dar  postarii

prin  mână  cărora  trece,  nu  știu  nimic

că  ce  telegrafiază).  După  ce  a  sosit  la

Belgrad   îndată   ministrul   președinte

Passici  s'a  apucat  de  cetitul  ei  cu  aju-

torul  cheii  ce-i  dă  înțelesul  și  un  cias

i-a  trebuit  până  a  putut'o  ceti.   Cînd  a

fost  gata  cu  scrisul  ei  pe   limba   ade-

vărată,  îndată  a  mers  cu  ea  la  Moște-

niterul  de  tron,  locțiitorul  Regelui,  ----

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 4 ---                                                                          Nr. 33.

 Coloana 1 

      Germania durduitoare.

                            ____

     Tot mai limpede iese la iveală,

că  întreagă  scularea  asta  îndîr-

jită  a  Austroungariei  contra  ve-

cinei sale neliniștite,  ---  a  f o s t

c e r u t ă  ș i  î m b ă r b ă t a t ă  d e

G e r m a n i a,  d e  I m p ă r a t u l

W i l h e l m.

     Germania a văzut, că de mai

trec  2---3  ani,  apoi  Sîrbia  e  și

ea  așa  de  întrămată  după  răz-

boiul  purtat  cu  Turcii,  și  va  fi

așa  de  întărită  prin  rînduirea

nou  cuceritelor  hotare, ---  încît

va  însemna  și  ea  ceva  în  cum-

păna  unui  războiu !

     Doi-trei  ani  îi  trebuesc  și  Ru-

siei  ca  să  fie  deplin  rînduite  și

înzestrate   toate   corpurile   sale

de  armată  cele  nouă.   Și  în  a-

celași  timp  vor  fi  întărite  bine

și nouele ei legături politice, pe

care  le-a  pus  la  cale  cu  alte

state,  colo  și  colo.

     Acest  timp  e  bine  a  n u  f i

l ă s a t  nici Sîrbiei,   nici  Rusiei,

nici   altora   ce   ar   putea   ținea

cu  ele.

     De-aceea, folosindu-se de fio-

roasa  întîmplare  din  Seraievo,

a  unor  tineri  nebuni,  Germania

a  șpotit  Austriei:   A c u m  miș-

că-te, soațo! Acum e clipa priel-

nică ție!  Că  dacă  tu  nu  ai  cu

ce  î n s u fl e ț i  pe  t o ț i  cetățe-

nii tăi pe-o formă pentru vre-o

pornire mare a ta,  ---  dar  azi

ei  sunt  iritați  scîrbiți  toți,  de

faptul  nebun  dela  Serajevo,  și-i

poți  mișca  pe  toți  contra  Sîr-

bilor, cari sunt pătați urît înain-

tea tuturora!   Azi  cetățenii  tăi

sunt  scîrbiți  de  Sîrbi,   așadar

este  un  lucru  care  să-i  mîne

contra  lor,   ---  iar  ei  și  ocroti-

torii lor, nu sunt încă pregătiți,

de   a  lua  lupta  cu  destulă  în-

credere  în  biruință,  contra  ta

și  contra  mea,  care  îți  stau  la

spate:

     A c u  m i ș c ă - t e !”

     Că  acest  lucru  așa  este, ---

se  vede  viu  din  felul  cum  Ger-

mania  a  pășit  de  hotărîtă,  dur-

duitoare chiar,  contra  Rusiei  și

Franciei,   cari  au  cercat  să  în-

trevină,  să  facă  o  pace  cît  de

cît  cinstită,  între  cetați.       Dar

Germania îndată a trimis vorbă

prin ambasadorii sei la Paris și

Petersburg, zicîndu-le:   N i c i  c u

v o r b a  m a c a r,   s ă   n u  c e r-

c a ț i   a   î n t r e v e n i  p e n t r u

S î r b i a  l a  mine,  căci și numai

o  încercare  de  a  întreveni  cu

vorba,  eu  o  privesc  ca  o  vătă-

mare,  ca  o  provocare,  și  mă

ridic  contra  voastră!

     E foarte bărbătească această

pășire durduitoare a Germaniei,

și ea pare a-și fi ajuns scopul.

Francia  și  Rusia  se  crede  că

vor  sta  de-o  parte,  iar  Austria

astfel scutită de primejdia unui

amestec  din  afară,  poarte  păși

deplin aspră față de Sîrbia   ne-

ajutorată.

 Coloana 2 

     Mai mult! Se scrie, că Ger-

mania a  c e r u t  d e l a  R u s i a

să se mărturisească pe față, de

vrea să spriginească împotrivirea

Sîrbiei, contra vecinei sale Aus-

tria,  o r i  c ă  r ă m î n e  să nu se

amestece  î n  l u c r u?!                 

     Și   i-a  pus  termin  Rusiei :

p â n ă  M a r ț i  î n  28 I u l i e,  l a

o r e l e  12  d i n  z i!                       

     Dacpă până la acest termin

Rusia nu se mărturisește  n e u-

t r ă, --- Germania va păși  c o n-

t r a  e i,   așa  cum  a  pășit  Aus-

tria  contra  Sîrbiei !                       

     Până în clipa asta,  nu  știm

încă  ce  a  răspuns  Rusia.          

__________

Monarchia nu vrea

cucerire de hotară

     Diplomații austroungari, pen-

tru a liniști diplomația celorlalte

state ale Europei, au făcut cu-

noscut, că Austro-ungaria, prin

ridicarea sa cu războiu asupra

Sîrbiei,  n u  u m b l ă  d u p ă  c u-

c e r i r i  n o u e  d e  h o t a r e.  Nu

are  adecp  de  gînd  a  rupe  din

Sîrbia  nimic,  vrea  numai  să  p e-

d e p s e a s c ă  o  purtare  ce  nu

ea  la  locul  ei,  a  statului  vecin.

     Asta   o   zice   și   pentru   cu-

vîntul,  că  Romănia  a  spus'o de

atîtea   eri   sărbătorește,   că   nu

lasă  sa  se  schimbe  ceva  în  ecui-

librul  balcanic,  ---  în  cumpăna

de  putere  de  azi  dintre  statele

din  Balcani.  Dacă  s'ar  știrbi  din

ori-ce  parte  hotarele  de  azi  ale

Sîrbiei,  acea  cumpănă  între  pu-

terile  din  Balcani,  ar  fi  schim-

bată  și  ea.                                      

     Asigurarea dată de Austro-

ungaria, a hotărit pe Romănia

a spune, că, dară, și ea poate

rămînea passivă (neamestecată).

                  Care  va  fi  pedeapsa ?

     Dar dacă hotar dela Sîrbia nu

vrea să iee, ---- atunci care va fi

pedeapsa pe care Monarchia o s'o

aplice  pe  capul  Sîrbiei ?                 

     Acea pedeapsă va fi de altă na-

tură!  Va  sili,  așa  se  spune,  pe

Principele Alexandru, Moștenitorul

de tron, care deja e locțiitorul bă-

trînului seu tată la cîrma statului

și care are mare înrîurire asupra

armatei după luptele ce le deteră

împreună asupra Turcilor, --- î l

v o r  s i l i  s ă  a b z i c ă  d e  t r o n !

Prin asta vor lipsì armata sîrbească

de un cap însemnat al ei, de care

ea cu drag ascultă, iubindu l și pre-

țuindu l ca pe un viteaz.                     

     A  doua :   pedeapsă   î n   b a n i.

Va  fi  osîndită  Sîrbia  să  dee  Austro-

ungariei  d e s p ă g u b i r e  d e  r ă z-

b o i u.  Aceasta  va  fi  așa  de  mare,

încît  Sîrbia   nu   o   va   putea   plătì

nici  în  20---40  de ani,  --- și pe atìta

timp  ea  e   așazicînd   sărăcită,   ni-

micilă  economicește, încît nu o să-i

mai  vină  pofta  și  nu  va  mai  avea

putința,  să  ridice  armă  asupra  ve-

cinei  sale !                                                 

     De   n ' o   putea   plătì,    ---    apoi

poate  vor  lăsa  vre-un  corp  ori  două

 Coloana 3 

de  armată  în  Sîrbia,  să  stee  acolo,

să-l  țină  Sîrbii,  până  ce  și-or  plătì

pedeapsa.                                                  

     Pe  Sîrbia  o  așteaptă  zile  amare.

_____________    

TELEGRAMA