Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie
Transcription
Transcription history
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Acei cari nu sunt încă nici pe-
depsiți, nici trași în judecată, ci nu-
mai u r m ă r i ț i ori se pot aștepta
de-a fi urmăriți pentru faptele de
mai sus, nu vor fi trași la răspun-
dere și pedepiți, dacă se vor su-
pune acum legii și în scopul acesta
Coloana 4
se vor înștiința numai de cît în
persoană pentru asentare ori ser-
viciu militar, diregătoriilor politice
de cari se țin”...
Telegramele trimise
ce trenul!
Duminecă, după ce s'a aflat că
dară Sîmbătă seara Sîrbia n'a dat
răspuns mulțumitor, --- la poste și
telegraful din toată Impărăția s'a
îngrămădit atîta lucru, încît, pos-
tarii n'au răzbit cu el nici lucrînd
neîntrerupt și ziua și noaptea. Fie-
care om avea de telegrafiat colo
ori colo, la un fiiu, la un tată, sau
în ceva treburi grabnice.
Dar nicăiri această îngrămă-
dire a postei n'a fost așa uriașă
ca în V i e n a, în inima Impărăției.
Aci au î n t r e i t personalul de slujbă,
și deși tot trei inși lucrau acolo
unde păn'aci unul, --- tot n'au răz-
bit a trimite telegramele ce li s'au
dat, --- ci la 11 ore seara, telegra-
mele ce s'au dat până la acel timp,
au fost trimise cu trenul spre ora-
șele cărore le sunau ! Iar în acele
erașe s'a dat poruncă ca stafeți
anume, să plece îndată cu ele prin
oraș și să le ducă celor pe cari
îi priveau. Adecă : în Viena al dat
hîrtia scrisă cu cuvintele cutari cari
să fie telegrafiate colo ori colo.
In loc să le trimită prin drot, a tri-
mis hîrtia ta însași la orașul din
vorbă și aceea să fie dusă adresa-
tului de adreptul.
Dar și încoace e lucru colosal
de mult cu telegramele și cu posta
peste tot.
Călătoria cu trenurile
noastre, restrînsă. In vederea
războiului, direcțiunea căilor ferate
a dat o publicațiune, prin oare se
aduce le cunoștință, că comunicația
pe căile ferate ungare, începînd cu
ziua de 28 Iulie (Marți), este r e s-
t r î n s ă. Pe unele ilnii ferate e
oprită de tot călătoria, fiind a-
cele trenuri/puse cu totului în slujba
armatei. Pe aceste trenuri abia măr-
furi de acele s'au mai putut trimite
de Marți începînd, cari până V i-
e n e r i d i m i n e a ț a pot ajunge încă
la locul adresat. Tot așa e și cu
trenurile de persoane. S'au dat bi-
lete de tren numai acelor călători,
cari până J o i l a m i e z u l n o p ț i i
pot sosì la locul unde voesc să
călătorească.
Aceste oprită ordinațiuni se înțelege,
privesc acele linii ferate, pe cari
nu e numai restrînsă comunicația,
ci e de adreptul o p r i t ă.
Vești din Belgrad. Oameni
ce-au venit mai pe urmă din Bel-
grad, spun că Sîrbii se retrag din
acest oraș, pe care nu sun în stare
să'l apere de tunurile austriece ce'l
vor bombarda de pe celalalt țărm
al Dunării.
Cînd se începe războiul vor
pune pe cetate steag alb, în semn
de predare. Armata sîrbească se
va retrage în lăuntrul țării și aici
va astepta pe ai noștri Toți minis-
trii și gam. regală au plecat din
Belgrad la Niș, a doua capitală a
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Acei cari nu sunt încă nici pe-
depsiți, nici trași în judecată, ci nu-
mai u r m ă r i ț i ori se pot aștepta
de-a fi urmăriți pentru faptele de
mai sus, nu vor fi trași la răspun-
dere și pedepiți, dacă se vor su-
pune acum legii și în scopul acesta
Coloana 4
se vor înștiința numai de cît în
persoană pentru asentare ori ser-
viciu militar, diregătoriilor politice
de cari se țin”...
Telegramele trimise
ce trenul!
Duminecă, după ce s'a aflat că
dară Sîmbătă seara Sîrbia n'a dat
răspuns mulțumitor, --- la poste și
telegraful din toată Impărăția s'a
îngrămădit atîta lucru, încît, pos-
tarii n'au răzbit cu el nici lucrînd
neîntrerupt și ziua și noaptea. Fie-
care om avea de telegrafiat colo
ori colo, la un fiiu, la un tată, sau
în ceva treburi grabnice.
Dar nicăiri această îngrămă-
dire a postei n'a fost așa uriașă
ca în V i e n a, în inima Impărăției.
Aci au î n t r e i t personalul de slujbă,
și deși tot trei inși lucrau acolo
unde păn'aci unul, --- tot n'au răz-
bit a trimite telegramele ce li s'au
dat, --- ci la 11 ore seara, telegra-
mele ce s'au dat până la acel timp,
au fost trimise cu trenul spre ora-
șele cărore le sunau ! Iar în acele
erașe s'a dat poruncă ca stafeți
anume, să plece îndată cu ele prin
oraș și să le ducă celor pe cari
îi priveau. Adecă : în Viena al dat
hîrtia scrisă cu cuvintele cutari cari
să fie telegrafiate colo ori colo.
In loc să le trimită prin drot, a tri-
mis hîrtia ta însași la orașul din
vorbă și aceea să fie dusă adresa-
tului de adreptul.
Dar și încoace e lucru colosal
de mult cu telegramele și cu posta
peste tot.
Călătoria cu trenurile
noastre, restrînsă. In vederea
războiului, direcțiunea căilor ferate
a dat o publicațiune, prin oare se
aduce le cunoștință, că comunicația
pe căile ferate ungare, începînd cu
ziua de 28 Iulie (Marți), este r e s-
t r î n s ă. Pe unele ilnii ferate e
oprită de tot călătoria, fiind a-
cele trenuri/puse cu totului în slujba
armatei. Pe aceste trenuri abia măr-
furi de acele s'au mai putut trimite
de Marți începînd, cari până V i-
e n e r i d i m i n e a ț a pot ajunge încă
la locul adresat. Tot așa e și cu
trenurile de persoane. S'au dat bi-
lete de tren numai acelor călători,
cari până J o i l a m i e z u l n o p ț i i
pot sosì la locul unde voesc să
călătorească.
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Acei cari nu sunt încă nici pe-
depsiți, nici trași în judecată, ci nu-
mai u r m ă r i ț i ori se pot aștepta
de-a fi urmăriți pentru faptele de
mai sus, nu vor fi trași la răspun-
dere și pedepiți, dacă se vor su-
pune acum legii și în scopul acesta
Coloana 4
se vor înștiința numai de cît în
persoană pentru asentare ori ser-
viciu militar, diregătoriilor politice
de cari se țin”...
Telegramele trimise
ce trenul!
Duminecă, după ce s'a aflat că
dară Sîmbătă seara Sîrbia n'a dat
răspuns mulțumitor, --- la poste și
telegraful din toată Impărăția s'a
îngrămădit atîta lucru, încît, pos-
tarii n'au răzbit cu el nici lucrînd
neîntrerupt și ziua și noaptea. Fie-
care om avea de telegrafiat colo
ori colo, la un fiiu, la un tată, sau
în ceva treburi grabnice.
Dar nicăiri această îngrămă-
dire a postei n'a fost așa uriașă
ca în V i e n a, în inima Impărăției.
Aci au î n t r e i t personalul de slujbă,
și deși tot trei inși lucrau acolo
unde păn'aci unul, --- tot n'au răz-
bit a trimite telegramele ce li s'au
dat, --- ci la 11 ore seara, telegra-
mele ce s'au dat până la acel timp,
au fost trimise cu trenul spre ora-
șele cărore le sunau ! Iar în acele
erașe s'a dat poruncă ca stafeți
anume, să plece îndată cu ele prin
oraș și să le ducă celor pe cari
îi priveau. Adecă : în Viena al dat
hîrtia scrisă cu cuvintele cutari cari
să fie telegrafiate colo ori colo.
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Acei cari nu sunt încă nici pe-
depsiți, nici trași în judecată, ci nu-
mai u r m ă r i ț i ori se pot aștepta
de-a fi urmăriți pentru faptele de
mai sus, nu vor fi trași la răspun-
dere și pedepiți, dacă se vor su-
pune acum legii și în scopul acesta
Coloana 4
se vor înștiința numai de cît în
persoană pentru asentare ori ser-
viciu militar, diregătoriilor politice
de cari se țin”...
Telegramele trimise
ce trenul!
Duminecă, după ce s'a aflat că
dară Sîmbătă seara Sîrbia n'a dat
răspuns mulțumitor, --- la poste și
telegraful din toată Impărăția s'a
îngrămădit atîta lucru, încît, pos-
tarii n'au răzbit cu el nici lucrînd
neîntrerupt și ziua și noaptea. Fie-
care om avea de telegrafiat colo
ori colo, la un fiiu, la un tată, sau
în ceva treburi grabnice.
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Acei cari nu sunt încă nici pe-
depsiți, nici trași în judecată, ci nu-
mai u r m ă r i ț i ori se pot aștepta
de-a fi urmăriți pentru faptele de
mai sus, nu vor fi trași la răspun-
dere și pedepiți, dacă se vor su-
pune acum legii și în scopul acesta
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
„Cețănilor Austriei și Unga-
riei, precum și celor din Bosnia și
Herțegovina, cari până la publica-
rea mobilizării au fost osîndiți (pe-
depsiți) pentru că n u s ' a u p r e-
z e n t a t l a a s e n t a r e s a u l a
s u p r a v i z i t a ț i e o r i p e n t r u c ă
d u p ă - c e a u f o s t a s e n t a ț i,
a u f u g i t d e m i l i ț i e s a u c ă
p r i n m i j l o a c e n e i e r t a t e a u
s c ă p a t d e s e r v i c i u l m i l i t a r,
întrucît pedeapsa nu și au împli-
nit o încă, --- p e d e a p s a c ă -
p ă t a t ă li-se iartă, --- iar față
de cei ce stau sub cercetare
dar nu li-s'a adus încă jude-
cata pentru aceste fapte, ori-ce cer-
cetare mai departe sau procedură
împotriva lor, s e s i s t e a z ă.
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Ceea-ce înseamnă, că de azi
încolo --- până nu vor înceta aceste
stări tulburi și primejdioase, ---
pentru ori-ce greșeli politice pe care
procurorul le-ar afla în cele scrise
în foaie, nu vom mai fi duși na-
intea Curții cu jurați din Cluj, ci
pe calea cea mai scurtă, trași la
răspundere naintea tribunalului de
rînd din Deva, care te judecă fără
a mai asculta părerea cutător jurați.
Mai nou ni se cere ca foaia,
nainte de tipărire, s'o arătăm po-
liției locale, spre aprobare.
Iertare pentru fugarii mili
tari, Foaia oficioasă de odată cu mo-
bilizarea parțială a armatei, publică
patru decrete (hotărîri) împărătești
prin cari Maestatea Sa dă iertare
tuturor fugarilor militari.
In aceste hotărîri se spune
între altele :
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Foile sub pază aspră.
Marți, în Săptămîna de față, s'a
dat tuturor foilor înștiințare dela
procuratura de care să țin (pentru
foile din Ardeal, procuratura dela
Cluj), că de acì încolo, de cînd a
întrat starea de războiu pentru țară,
--- ele nu mai stau sub suprave-
gherea acelei procuraturi dela Cluj,
ci fiecare foaie e trecută sub con-
trola procurorului de lîngă tribu-
nalul de care se ține orașul în care
iese foaia. (Noi dela Orăștie, stăm
sub controla procuraturei din Deva).
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
N O U T Ă Ț I
Petrecerile și întrunirile de
ori-ce fel, --- după legea cea ose-
bită ce este în vigoare acum în
țară, în zile de războiu, --- nu mai
pot fi ținute în nici un fel ; --- nici
întruniri bisericești, decît cu ș t i r e
ș i s u p r a v e g h e r e p o l i ț i a l ă !
(Asta pentru ca nu cumva sub cu-
vînt de petreceri ori întrunîri bise-
ricești să se adune la un loc oa-
meni cu gînduri ascunse și să coacă
acolo ceva planuri neiertate).
Spre știre tuturor pe cari îi
privește.
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
=== Indemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare
foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia
dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la
foaia dvoastră.
-- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită : 2 cor.
50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fără Bobîrnaci, sau 3 cor. cu
Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.
__________
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
== Abonații regulați, dați în samă împărțilorului de foi în co-
mună : să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!
Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și
ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit
foile foiarte regulat la toți cei în drept.
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,
numae aceia cari au trimis plata pentru el.
Cei ce n'au trimis încă plata pentru foaia regulată pe jumătatea
a doua, se trimită și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.
== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după
numărul de Lunia, dacă unuia fecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
„LIBERTATEA”
iese de 2 ori pe săptămînă în timpul războiului.
Nu putem șăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă
după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre
a hotărît, a scoate foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună
grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare
Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
Acum sa spune că acelea
au putut fi bubuiturile unor ex-
plozii (aprinderi de materii ar-
zătoare) dar nu focuri de tun.
Alții țin a ști că au fost
focuri trase țără știrea celor
mai mari, --- și acum le tăgă-
duesc, căci n'au fost iertat a
fi trase.
________
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
Schimbatu-s'au ori nu
focuri de tunuri?
Cele dintîi știri așa au spus,
Că locuitorii din Semlin (Zi-
mony), oraș pe țărmul ungu-
resc al Dunării în fața Belgra-
dului, --- în decursul nopții spre
Duminecă, auzeau de-alungul
Dunării mereu pușcături.
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becicherecul mare.
Prefectul Timișorii Alexandru
I o a n o v i c i, e numit comisar peste
comitatele Carașseverin și Timiș.
Peste Ardeal e numit comisar
Nicolau B e t e g h, fișpanul comita-
tului Turda-Arleș.
Aceștia pentrju părțile de țară
ardelene și ungurene ce trag spre
Romănia și Sîrbia.
In Croația Slavonia apoi o p t
c o m i s a r i, cu cercuri mai mici,
ca să le poată supraveghia mai bine.
________
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
nate cu comisari guverniali Și
anume :
Baronul T a l i a n B é l a, e nu-
mit comisar guvernial pe lîngă ge-
neralisimul armatel, în Croația-Sla-
vonia și Dalmația. Apoi :
Prefectul (fișpanul) Torontalu-
lui Ludovic D e l l i m a n i c e nu-
mit comisar peste 2 comitate : Baci-
Bodrog și Torontal, avîndu-și scau-
nu-l ăn Becucherecul mare.
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Comisari guverniali
_____
Mai-mari peste 2 -- 3 fișpani, ba
peste întregi capete de țară.
_____
Pentru ca poruncile guvernului
și ale comandel militare, să fie
supraveghiale cu mai mare asprime
și duse în deplinire cît mai repede,
--- sfatul ministrilor ținut Sîmbătă în
25 Iul, a hotărîl a numì peste anumite
părți de țără Comisari guverniali
pe vremea asta de războiu. Ei stau
peste fișpani și razimă pe puterea
armată și au drepturi mai largi de-
cît fișpanii sau alți deregători al
vremilor de pace.
Mai ales parțile de mlază zi ale
țării, apropiate de S î r b i a și cele
vecine R o m ă n i e i, au fost împă
Coloana 2
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Despre Bulgaria
să scrie: Bulgaria în urma le-
găturilor ce le are cu Monarchia,
voește cu ori-ce preț să mobilizeze
și ea, dar poporul bulgar, care nu a
uitat încă mizeria și suferințele din
războiul purtat anul trecut, e îm-
potriva războiului și a amestecului
în trebile Austro Ungariei cu Serbia.
Regele Ferdinand spune că se ține
de promisiune și va mobiliza, de
aceea poporul amenință de nou
cu răscoală și amenință pe Rege,
că de va face iar de capul lui, va
păți întocmai ca și prințul Batten-
berg. Se spune că Ferdinand peste
8 zile nu va mai fi regele Bulgariei.
__________
Coloana 2
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
S î r b i a dar acea legătură privește
numai un atac ce i ar venì din parte
b u l g a r ă la care ar fi daotare
Grecia a-i sări Sîrbiei în ajutor.
Dar față de altă putere, nu e ți-
nută a se amesteca.
__________
Coloana 2
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 33. --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Coloana 2
în jos și în stânga
Coloana 3
Coloana 4
Description
Save description- 45.85||23.200000000000045||
Orăștie, România
- 39.074208||21.824312||
Grecia
- 42.733883||25.48583||
Bulgaria
- 44.016521||21.005859||
Sîrbia
- 45.2875033||18.803048||
Croația-Slavonia
- 43.5174865||16.4454098||
Dalmația
- 45.773295||19.1151469||
Comitatul Bács-Bodrog, Ungaria (astăzi Sîrbia)
- 46.2491812||20.1579234||
Comitatul Torontál, Ungaria
- 45.3815612||20.3685737||
Becicherecu Mare (Nagybecskerek, astăzi Zrenjanin, Voivodina, Sîrbia)
- 45.1139646||22.0740993||
Județul Caraș-Severin, România
- 45.8138902||21.3331055||
Județul Timiș, România
- 45.943161||24.96676||
Ardeal/Transilvania (Erdély)
- 46.564676||23.7971063||
Turda-Arleș, România
- 44.8532094||20.3555646||
Semlin/Zimony (astăzi Zemun, Belgrad, Sîrbia)
- 44.786568||20.4489216||
Belgrad, Sîrbia
- 45.8662574||22.9143737||
Deva, România
- 46.7712101||23.6236353||
Cluj, România
- 48.2081743||16.3738189||
Viena, Austria
- 43.3209022||21.8957589||
Niș, Sîrbia
Location(s)
Document location Orăștie, România
-
Additional document location Grecia
-
Additional document location Bulgaria
-
Additional document location Sîrbia
-
Additional document location Croația-Slavonia
-
Additional document location Dalmația
-
Additional document location Comitatul Bács-Bodrog, Ungaria (astăzi Sîrbia)
-
Additional document location Comitatul Torontál, Ungaria
-
Additional document location Becicherecu Mare (Nagybecskerek, astăzi Zrenjanin, Voivodina, Sîrbia)
-
Additional document location Județul Caraș-Severin, România
-
Additional document location Județul Timiș, România
-
Additional document location Ardeal/Transilvania (Erdély)
-
Additional document location Turda-Arleș, România
-
Additional document location Semlin/Zimony (astăzi Zemun, Belgrad, Sîrbia)
-
Additional document location Belgrad, Sîrbia
-
Additional document location Deva, România
-
Additional document location Cluj, România
-
Additional document location Viena, Austria
-
Additional document location Niș, Sîrbia
- ID
- 6267 / 71131
- Contributor
- Manache Valentin
Login to edit the languages
- Deutsch
- Magyar
- Română
Login to edit the fronts
Login to add keywords
- Home Front








































Login to leave a note