Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie
Transcription
Transcription history
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Vîrșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
Ca Român și specialist, pro-
prietarul depozitului, roagă publi-
cul nostru de pretutindeni, să-l
onoreze cu încrederea sa.
Comandele să se facă din
bună vreme pentru ca să poată
fi rezolvite la timp.
(1392)4 - 50
Băiat fugit.
Luni, în 13 Iulie a perit din
Orăștie, învățăcelu) de pînzar
IOAN RUS, dela măestrul Nic.
Marton. Copilul e de 14 ani, ne-
gricios, de naștere din Orăștie.
Se bănuește că a tugit cu alți
băieți spre Romănia.
Cel-ce ar afla unde e, este
rugat să înștiințeze pe părinți,
la adresa: Ioan Rus, în Orăș-
tie (Szászváros) strada Lungă.
(1405) 2 - 2
Biblioteci poporale
Fiindcă mulți, voind a-și face
un început de bibliotecă (dulă-
piorul cu cărți, care e martor că
în casa în care el se află, e să-
lășluită știință și dragoste de carte,
prin urmare lumina, cultura !), și
nu știu ce să aleagă, de aceea
„Librăria Naț. S. Bornemisa”
din Orăștie, a ales ea grupe potri-
vite de cărți, care să formeze un
bun început de bibliotecă
în casa celui ce n'are încă.
Și pentru ca și cetitorii nostri
din popor, mai puțin bogați, să-și
poată lua un șir frumos de cărți
cu bani puțini, Librăria îmbie ur-
mătoarele biblioteci: de 12 cor., de
25 cor., și de 50 cor., punînd în
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
Ca Român și specialist, pro-
prietarul depozitului, roagă publi-
cul nostru de pretutindeni, să-l
onoreze cu încrederea sa.
Comandele să se facă din
bună vreme pentru ca să poată
fi rezolvite la timp.
(1392)4 - 50
Băiat fugit.
Luni, în 13 Iulie a perit din
Orăștie, învățăcelu) de pînzar
IOAN RUS, dela măestrul Nic.
Marton. Copilul e de 14 ani, ne-
gricios, de naștere din Orăștie.
Se bănuește că a tugit cu alți
băieți spre Romănia.
Cel-ce ar afla unde e, este
rugat să înștiințeze pe părinți,
la adresa: Ioan Rus, în Orăș-
tie (Szászváros) strada Lungă.
(1405) 2 - 2
Biblioteci poporale
Fiindcă mulți, voind a-și face
un început de bibliotecă (dulă-
piorul cu cărți, care e martor că
în casa în care el se află, e să-
lășluită știință și dragoste de carte,
prin urmare lumina, cultura !), și
nu știu ce să aleagă, de aceea
„Librăria Naț. S. Bornemisa”
din Orăștie, a ales ea grupe potri-
vite de cărți, care să formeze un
bun început de bibliotecă
în casa celui ce n'are încă.
Și pentru ca și cetitorii nostri
din popor, mai puțin bogați, să-și
poată lua un șir frumos de cărți
cu bani puțini, Librăria îmbie ur-
mătoarele biblioteci: de 12 cor., de
25 cor., și de 50 cor., punînd în
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
Ca Român și specialist, pro-
prietarul depozitului, roagă publi-
cul nostru de pretutindeni, să-l
onoreze cu încrederea sa.
Comandele să se facă din
bună vreme pentru ca să poată
fi rezolvite la timp.
(1392)4 - 50
Băiat fugit.
Luni, în 13 Iulie a perit din
Orăștie, învățăcelu) de pînzar
IOAN RUS, dela măestrul Nic.
Marton. Copilul e de 14 ani, ne-
gricios, de naștere din Orăștie.
Se bănuește că a tugit cu alți
băieți spre Romănia.
Cel-ce ar afla unde e, este
rugat să înștiințeze pe părinți,
la adresa: Ioan Rus, în Orăș-
tie (Szászváros) strada Lungă.
(1405) 2 - 2
Biblioteci poporale
Fiindcă mulți, voind a-și face
un început de bibliotecă (dulă-
piorul cu cărți, care e martor că
în casa în care el se află, e să-
lășluită știință și dragoste de carte,
prin urmare lumina, cultura !), și
nu știu ce să aleagă, de aceea
„Librăria Naț. S. Bornemisa”
din Orăștie, a ales ea grupe potri-
vite de cărți, care să formeze un
bun început de bibliotecă
în casa celui ce n'are încă.
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
Ca Român și specialist, pro-
prietarul depozitului, roagă publi-
cul nostru de pretutindeni, să-l
onoreze cu încrederea sa.
Comandele să se facă din
bună vreme pentru ca să poată
fi rezolvite la timp.
(1392)4 - 50
Băiat fugit.
Luni, în 13 Iulie a perit din
Orăștie, învățăcelu) de pînzar
IOAN RUS, dela măestrul Nic.
Marton. Copilul e de 14 ani, ne-
gricios, de naștere din Orăștie.
Se bănuește că a tugit cu alți
băieți spre Romănia.
Cel-ce ar afla unde e, este
rugat să înștiințeze pe părinți,
la adresa: Ioan Rus, în Orăș-
tie (Szászváros) strada Lungă.
(1405) 2 - 2
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
Ca Român și specialist, pro-
prietarul depozitului, roagă publi-
cul nostru de pretutindeni, să-l
onoreze cu încrederea sa.
Comandele să se facă din
bună vreme pentru ca să poată
fi rezolvite la timp.
(1392)4 - 50
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
Primul depozit român
de PIANE, PIANINE
și ARMONIURI
T. Popovici, Sibiiu, strada
Cisnădiei 7, ---
se recomandată on. public ro-
mân cu fabricate exclusiv bune,
cu cari s'a aprovizionat pentru
on. public muzical.
Prețuri mai ieftine ca ori-
unde ! Impachetarea și transpot
gratis! Plătire și în rate con-
venabile.
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
Pentru boale de piept și vene-
rice, institutul are secții separate.
Deslușiri și amănunte dă cu piă-
cere direbțiunea institutului.
(1353) 8---
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
Institutul diagnostic al doc-
torului Cozmuța, (aflător în Bu-
dapesta VIII. Mária u. 30, la inme-
diata apropiere de clinica centrală.
Casă privată cu grădină. Telefon
urban: József 42--08), - e unicul
institut în Ungaria, care se ocupă
exclusiv cu constatarea diferitelor
morburi mai grele și complicate ca:
boale interne, de rinichi, de nervi
de piept, de piele, venerice, boale
femeești și de copii, etc. Institutul,
pe lîngă nstatațiile și laboratoarele
medicale, mai are și zece camere
mobilate, pentru pacienți, deci
foarte acomodat pentru publicul
din provință.
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Alți negustori cari ar dori să vîndă
foile noastre, - să se înștiințeze. Au
cîștig frumușel dela vînzarea lor.
Abonaților
cari n'au trimis încă plata pen-
tru foi pe jumătatea a doua, - le
aducem de nou aminte că numai
numărul de față îl mai pri-
mesc, apoi oprim trimiterea. In
zilele astea cu primejdii nu putem
trimite foi pe credit. Căci nu știu
decă abonatul mai e acasă ori nu
și va mai plăti cu pace, ca în zile
bune, ori nu.
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerul”.
In aceste locuri căutați spre cum-
părare „Libertatea” Marția și Vinerea.
Prețul totdeauna 10 fileri.
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi ut 5.); în
Alba-Iulia: Publiu Murășan, în piață ;
în Făget la Aug. Oneșan ; în Hațeg
la B. Popovici ; în Seliște: N. N. Țin-
tae, în Lugoj: Tipogr. „Minerva” G.
Țăranu; în Criștior la Vágzsina Imre,
comerc.; în Abrud la I. Tengher ;
în Virșeț la Amalia Kirchner; în Șom-
cuta-mare la insoțirea creșt. de Con-
sum; în Beiuș la Librăria „Doina”;
în Dognecia la G. Dumitru; în Turda
la „librăria Poporală” I. Pescariu; în
Lipova la Schmoler Antal ; în Brașov
la librăria I. Chioriu ; în Ilia la societ.
„Libra”; în Șugag la Nic. Ștefan ; în
Dobra la „Grănițerui”.
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Numeri singuratici se găsesc spre
vînzare în: Blaj, la Librăria seminari-
ală, în Brad: I. Cutean ; în Hunedoara :
N. Țintea ; în Ghioroc : M. Butariu, co-
merc.; în Baia-de-Criș : R. Coțoiu, co-
merc.; în Sibiu la traficele: Hermine
Frank și Németh L.; în Oradea-mare:
librăria Hegedüs (Rákoczi
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
*
Numărul viitor al „Libertății”
va iesi Duminecă, cel mult Luni,
așa că Marți dimineața va fi în
toate părțile. Se trimite numai ce-
lor cari au trimis plata pentru
numărul de războiu !
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Dar cine nu știe din istorie, că
adesea prorocîile făcute nainte des-
pre războaie, au ieșit alt-fel decum
le spuneau prorocii? Azi merge
armată mare, dar merge în țară
streină, unde nu i sunt bine cu-
noscute locurile, iar cei de acolo
știu toate ascunzătorile, toate coti-
turile, și și dacă nu înving, dar cel
puțin pot hărțui timp îndelungat ar-
mata streină ce li-a venit în țară.
Nu se poate ști nimic înainte.
Dar lăsind că Sîrbii vor mai
mai cuminți de cum îl știe lumea
și s'ar da plainici, până nu au per-
deri prea mari, --- întrebarea ade-
vărată trebue pusă așa :
--- Cît vor sta oamenii nostri
mobilizați (sub arme) ?
Iar aci se poate răspunde mai
sigur, că: timp destul de înde-
lunga! Că chiar căzînd Sîrbia
în o săptămînadouă, să încep apoi
„pretracările de pace” și în acea
vreme armatele rămîn acolo pe lo-
curile pe cari se află, unele vor
rămînea acolo și după încheerea
păcii, -- și așa nu e nădejdea oa-
menii noștri să ne vie acasă
de grab.
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Dee Dzeu să fie așa. O cioc-
nire două, și Sîrbia să se dee bă-
tută de bunăvoe, că mai ușor iese
din năcaz.
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Cît poate ținea războiul?
Iacă o întrebare pe care și-o
pune azi toată lumea. Și toată lu-
mea, care știe ce mică și slabă e
SÎrbia față de Austroungaria, ---
spiune: nu poate ținea nici
două săptămîni!
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Și paguba cine-o are ? Noi
toți ! Că sărăcia asupra țării va
apăsa iarăși ani de zile, de-om ieși
cît de biruitori Sîrbia n'ar de unde
ne da napoi uriașale cheltueli.
______
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
--- De ce mai părăsiți Belgra-
deul, doar scupcina a primit
în Niș îndeplinirea tuturor cere-
rilor austroungare !
Bine ar fi să fie așa, și să se
încungiure vărsarea de sînge într'un
războiu ce n'ar mai avea nici un
înțeles : Intîi nici nu e ceva inte-
resant să vezi lupta unui uriaș
cu a unui pilic, cel mult te în-
fiorezi de zbaterile neputincioase
ale piticului prins în mânile furioase
ale uriașului, -- iar dacă ei pri-
mesc punctele ce li se cer, mai
vîrtos n're înțeles.
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Un astfel de călător zice că gro-
ful Spee, ambasadorul Germa-
niei la Belgrad, ar fi întrebat pe
o ceată de cetățeni Austroungari,
cari erau gata de plecare :
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
______
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Un zvon
care n'ar fi rău să fie așa.
Din Semlin (Zimony), oraș ce
e în fața Belgradului, pe țărmul
Ungariei, --- s'a trimis la Budapesta
vestea, că Scupcina (diela) Sîrbiei
as fi fost conchemată la Niș, și ți-
nînd sfat asupra stării de lucruri
în care a ajuns țara, --- ar fi ho-
tărit : să se primească toate ce-
rerile Austroungariei, pen-
tru a încungiura războiul. Guvernul
le primea și el, dar nu întru
toate, ci cîte ceva a mai ciontat
din acele cereri. Dieta ar fi hotă-
rît să fie primite întru toate.
Călătorii mai nou veniți, ci-că
spun, că așa se vorbea și în Bel-
grad încă Marți naine de pleca-
rea lor.
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Petrecerile ce au fors publicate
în timpul mai nou pentru zilele apro-
piate, în urma stării de războiu, nu
se vor ținea!
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
conjurații și trădări de patrie...
valahe.
Cea mai nouă viziune ne arată
un chip de toată frunseța. Ci-că
M i h a i l P a v e l, nepotul fostului
episcop Pavel de Oradea mare, ar
fi avut la el 50 de chilograme de
ostrachit, pentru ca să svîrle în
în aer... ce ?? Aceasta nu ni-o pot
spune nici ziarele ungurești alar-
mate de această descperire. In-
zădar a căutat dl Pavel să le arete
zelosilor patrioți, că dsa are lipsă
de materialul explosiv (aprinzător
și spărgător) pentru ca să-l între-
buințeze la despicarea trun-
chiurilor mari de lemne,
căci se ocupă cu exploatări (tătare)
de păduri.
N'a fost crezut. L'au arestat și
e închis și acum, cu toate întreve-
nirile advocatului său, care a căutat
să le tîlcue năbădăioșilor patrioți
traba cu ostrachitul înfricoșător.
Să vedem cum s'a mai sfîrși
și asta !”
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Comisar regesc pentru co-
mitatul Hunedoarei, a fost numit
osebit, dl Lad. Mara, fișpanul co-
mitatului.
Viziuni patriotice și... dina-
mită. Celim în „Gazeta Trans” de
ieri (Mercuri): Frigurile războiului
fac minuni. --- Concetățenii nostri
nu văd nicăiri aliceva, decît bombe,
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Din potrivă ! Și acei cari
aveți la casă bani cam mulți,
---- duceți-i spre bună păstrare
la bancă, tocmai fiindcă-s vre-
muri tulburi.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Convenția dela Haga (marele
sfat al tuturor puterile din lume,
care acolo au încheiat un Con-
tract mare, iscălit de toate pu-
terile și obligător pentru toate,
p r i v i t o r l a v r e m i l e d e
r ă z b o i u și la felul de a se
purta în războaiele), --- a r e u n
p a r a g r a f ș i p r i v i t o r l a
bănci. In acel paragraf de spune :
Dacă în cursul unui războiu,
oamenii unei armate sparg și jă-
fuesc vre-o b a n c ă, pentru a-i
lua avutul, statul a cărei oameni
au făcut jaful, e dator el a plăti
acelei bănci toată paguba, după
încetarea războiului.
Așa fiind, toți cîți aveți bani
în bănci, fiți liniștiți. Repetăm :
Sunt acolo la loc mai bun și
mai sigur, decît la voi acasă.
Să-și scoață omul pe aceea ce-i
e de lipsă, ca și în vremuri de
pace, dar de frica războiului,
să nu-și scoață nimeni banii,
căci nu face nici un lucri cu-
minte. Mai curînd se perd dela
ei, ca dela bancă.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supuși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad. Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățemo. rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri. oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locrurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru hrana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat sp iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” nea-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Băncile-s asigurate !
Pentru acei cari ar fi încă
neliniștiți că au bani în bănci
și li-i teamă că în războiu banca
ar putea fi jăfuită, prădată de
armate streine și după războiu
n'o să mai poată scoate banii
din ea, --- facem cunoscut ur-
mătoarele :
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supruși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad, Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor de hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri, oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru grana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat să iee vînzătorii.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supruși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad, Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor de hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri, oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru grana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat să iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” ne-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supruși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad, Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor de hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri, oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru grana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat să iee vînzătorii.
--- „Foaia Interesantă” ne-a fost
peste putință a o scoate în săptă-
mîna de față.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
a Sîrbiei, numai moștenitorul de
tron, Alexandru a rămas în Belgrad.
Tot acolo s'au dus și trimișii statelor.
Cîți supruși ai Austro-unga-
riei mai sunt în Belgrad, Foaia
oficioasă scrie că deși au trecut
pe vaporul românesc foarte mulți
cetățeni, rămași în Belgrad, --- to-
tuși ar mai fi acolo cam vre-o 900.
Prețul lucrurilor de hrană, le
va statori deregătoriile ! Fiindcă
în multe lucriri, oamenii lacomi
după cîștiguri repezi, au și început
a se folosi de lipsurile ce le aduce
cu sine mobilizarea armatei și vînd
acum în locurile unde e grămădită
armată, toate locurile de lipsă pen-
tru grana oamenilor și a animale-
lor, cu prețuri întreit și împătrate,
--- ministeriul a hotărît, că unde
se ivesc plîngeri pentru urcarea
peste măsură și fără temeiu -- a pre-
țurilor, --- acolo d e r e g ă t o r i i l e
s t a t o r e s c p r e ț u l l u c r u r i l o r
d e v î n z a r e p e n t r u h r a n ă, și
numai atît e iertat să iee vînzătorii.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
LIBERTATEA --- 6 --- Nr. 33.
Coloana 1
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
Description
Save description- 45.85||23.200000000000045||
Orăștie/Szászváros, România
- 44.786568||20.4489216||
Belgrad, Sîrbia
- 52.0704978||4.3006999||
Haga, Țările de Jos
- 45.793638||22.9975993||
Comitatul Hunedoara, România
- 47.0465005||21.9189438||
Oradea (Mare), România
- 44.8532094||20.3555646||
Semlin/Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
- 47.497912||19.040235||
Budapesta, Ungaria
- 43.3209022||21.8957589||
Niș, Sîrbia
- 46.1802331||23.9279175||
Blaj, județul Alba, România
- 46.1335267||22.7884234||
Brad, județul Hunedoara, România
- 45.0331044||25.9135987||
Țintea, orașul Băicoi, județul Prahova, România
- 46.1545588||21.5899546||
Ghioroc, județul Arad, România
- 46.1732769||22.7127167||
Baia de Criș, județul Hunedoara, România
- 45.7983273||24.1255826||
Sibiiu, România
- 46.0732725||23.5804886||
Alba Iulia, România
- 45.8527957||22.1729057||
Făget, județul Timiș, România
- 45.6068844||22.9493625||
Hațeg, România
- 45.6909898||21.9034608||
Lugoj, România
- 46.1234715||22.866127||
Crișcior, România
- 46.2726882||23.0657906||
Abrud, județul Alba, România
- 45.1181926||21.2944883||
Vîrșeț/Vârșeț (astăzi Вршац/Vršac, Voivodina, Sîrbia)
- 47.5038693||23.4634345||
Șomcuta Mare, județul Maramureș, România
- 46.6674534||22.3575717||
Beiuș, județul Bihor, România
- 45.266667||21.75||
Dognecea, județul Caraș-Severin, România
- 46.564676||23.7971063||
Turda, județul Cluj, România
- 46.0887169||21.6950507||
Lipova, județul Arad, România
- 45.6579755||25.6011977||
Brașov, România
- 45.9374985||22.6584494||
Ilia, județul Hunedoara, România
- 45.7776871||23.6206131||
Șugag, județul Alba, România
- 47.162494||19.5033041||
Ungaria
Location(s)
Document location Orăștie/Szászváros, România
-
Additional document location Belgrad, Sîrbia
-
Additional document location Haga, Țările de Jos
-
Additional document location Comitatul Hunedoara, România
-
Additional document location Oradea (Mare), România
-
Additional document location Semlin/Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
-
Additional document location Budapesta, Ungaria
-
Additional document location Niș, Sîrbia
-
Additional document location Blaj, județul Alba, România
-
Additional document location Brad, județul Hunedoara, România
-
Additional document location Țintea, orașul Băicoi, județul Prahova, România
-
Additional document location Ghioroc, județul Arad, România
-
Additional document location Baia de Criș, județul Hunedoara, România
-
Additional document location Sibiiu, România
-
Additional document location Alba Iulia, România
-
Additional document location Făget, județul Timiș, România
-
Additional document location Hațeg, România
-
Additional document location Lugoj, România
-
Additional document location Crișcior, România
-
Additional document location Abrud, județul Alba, România
-
Additional document location Vîrșeț/Vârșeț (astăzi Вршац/Vršac, Voivodina, Sîrbia)
-
Additional document location Șomcuta Mare, județul Maramureș, România
-
Additional document location Beiuș, județul Bihor, România
-
Additional document location Dognecea, județul Caraș-Severin, România
-
Additional document location Turda, județul Cluj, România
-
Additional document location Lipova, județul Arad, România
-
Additional document location Brașov, România
-
Additional document location Ilia, județul Hunedoara, România
-
Additional document location Șugag, județul Alba, România
-
Additional document location Ungaria
- ID
- 6267 / 71132
- Contributor
- Manache Valentin
Login to edit the languages
- Deutsch
- Magyar
- Română
Login to edit the fronts
Login to add keywords
- Home Front
Login to leave a note