Povestea lui Petre Stefanescu Vultur, item 3

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

 Pag. 284 

dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

      La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealul Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

     Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

      In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                           Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                           Ostași români și vânători,

                                                           Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                           Veștmântul ei de sărbători.

                                                           Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                           Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                           Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                           Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


 Pag. 286 

      Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

      Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

       Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul Mușinoaelor cadavrele ofițerilor morți și trupurile chinuite ale răniților, se în crucișează cu convoiurile lungi ce aduc pe front colacii de sârmă ghimpată. Și cu toată oboseala și marile pierderi de peste zi, soldații muncesc toată noaptea la ntărirea poziției, adâncind tranșeele și așezând rețelele de sârmă. E sigur că dușmanul, care lucrează la fel, in față, pe dealurile Obârșia și Rotunda, nu se va lăsa bătut. El așteaptă numai revărsatul zorilor, ca să reînceapă.

      Dar cerul a fost mai clement de cât oamenii. Toată ziua de 31, o ploaie torențială a interzis toate operațiile. Nici pe frontul Dealul Porcului—Varnița, nici pe frontul Muncelului, nu a fost posibilă vre-o acțiune mai importantă. Numai în după amiaza zilei, inamicul a bombardat puternic pozițiile noastre și a încercat pe seară un atac spre dealul Porcului, care a fost respins sângeros.

      Trupele s'au putut odihni și reface pentru ziua de mâine care, după toate semnele, va fi grea. Grupul de divizii român era în linia de luptă, iar puternica sa artilerie era în pozițiile de tragere și-și regulase tirul.


Ziua de 1 Septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei. Cei doi adversari

   Dealul Porcului.                                     vor da atacuri în zonele ce și-au fixat fiecare, așa  în cât acțiunea           

războinică se va întinde, în această zi, pe tot frontul Muncelului.

      De partea noastră, sectorul de răsărit al frontului e ocupat de corpul VIII rus. Sectorul de Nord e ocupat de grupul de divi-



                                                


Transcription saved

 Pag. 284 

dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

      La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealul Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

     Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

      In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                           Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                           Ostași români și vânători,

                                                           Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                           Veștmântul ei de sărbători.

                                                           Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                           Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                           Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                           Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


 Pag. 286 

      Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

      Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

       Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul Mușinoaelor cadavrele ofițerilor morți și trupurile chinuite ale răniților, se în crucișează cu convoiurile lungi ce aduc pe front colacii de sârmă ghimpată. Și cu toată oboseala și marile pierderi de peste zi, soldații muncesc toată noaptea la ntărirea poziției, adâncind tranșeele și așezând rețelele de sârmă. E sigur că dușmanul, care lucrează la fel, in față, pe dealurile Obârșia și Rotunda, nu se va lăsa bătut. El așteaptă numai revărsatul zorilor, ca să reînceapă.

      Dar cerul a fost mai clement de cât oamenii. Toată ziua de 31, o ploaie torențială a interzis toate operațiile. Nici pe frontul Dealul Porcului—Varnița, nici pe frontul Muncelului, nu a fost posibilă vre-o acțiune mai importantă. Numai în după amiaza zilei, inamicul a bombardat puternic pozițiile noastre și a încercat pe seară un atac spre dealul Porcului, care a fost respins sângeros.

      Trupele s'au putut odihni și reface pentru ziua de mâine care, după toate semnele, va fi grea. Grupul de divizii român era în linia de luptă, iar puternica sa artilerie era în pozițiile de tragere și-și regulase tirul.


Ziua de 1 Septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei. Cei doi adversari

   Dealul Porcului.                                     vor da atacuri în zonele ce și-au fixat fiecare, așa  în cât acțiunea           

războinică se va întinde, în această zi, pe tot frontul Muncelului.

      De partea noastră, sectorul de răsărit al frontului e ocupat de corpul VIII rus. Sectorul de Nord e ocupat de grupul de divi-



                                                



Transcription history
  • March 21, 2017 22:54:58 Gabriela Baran

     Pag. 284 

    dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

          La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealul Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

         Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

          In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                               Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                               Ostași români și vânători,

                                                               Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                               Veștmântul ei de sărbători.

                                                               Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                               Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                               Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                               Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


     Pag. 286 

          Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

          Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

           Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul Mușinoaelor cadavrele ofițerilor morți și trupurile chinuite ale răniților, se în crucișează cu convoiurile lungi ce aduc pe front colacii de sârmă ghimpată. Și cu toată oboseala și marile pierderi de peste zi, soldații muncesc toată noaptea la ntărirea poziției, adâncind tranșeele și așezând rețelele de sârmă. E sigur că dușmanul, care lucrează la fel, in față, pe dealurile Obârșia și Rotunda, nu se va lăsa bătut. El așteaptă numai revărsatul zorilor, ca să reînceapă.

          Dar cerul a fost mai clement de cât oamenii. Toată ziua de 31, o ploaie torențială a interzis toate operațiile. Nici pe frontul Dealul Porcului—Varnița, nici pe frontul Muncelului, nu a fost posibilă vre-o acțiune mai importantă. Numai în după amiaza zilei, inamicul a bombardat puternic pozițiile noastre și a încercat pe seară un atac spre dealul Porcului, care a fost respins sângeros.

          Trupele s'au putut odihni și reface pentru ziua de mâine care, după toate semnele, va fi grea. Grupul de divizii român era în linia de luptă, iar puternica sa artilerie era în pozițiile de tragere și-și regulase tirul.


    Ziua de 1 Septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei. Cei doi adversari

       Dealul Porcului.                                     vor da atacuri în zonele ce și-au fixat fiecare, așa  în cât acțiunea           

    războinică se va întinde, în această zi, pe tot frontul Muncelului.

          De partea noastră, sectorul de răsărit al frontului e ocupat de corpul VIII rus. Sectorul de Nord e ocupat de grupul de divi-



                                                    



  • March 21, 2017 22:51:32 Gabriela Baran

     Pag. 284 

    dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

          La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealulo Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

         Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

          In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                               Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                               Ostași români și vânători,

                                                               Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                               Veștmântul ei de sărbători.

                                                               Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                               Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                               Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                               Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


     Pag. 286 

          Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

          Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

           Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul Mușinoaelor cadavrele ofițerilor morți și trupurile chinuite ale răniților, se în crucișează cu convoiurile lungi ce aduc pe front colacii de sârmă ghimpată. Și cu toată oboseala și marile pierderi de peste zi, soldații muncesc toată noaptea la ntărirea poziției, adâncind tranșeele și așezând rețelele de sârmă. E sigur că dușmanul, care lucrează la fel, in față, pe dealurile Obârșia și Rotunda, nu se va lăsa bătut. El așteaptă numai revărsatul zorilor, ca să reînceapă.

          Dar cerul a fost mai clement de cât oamenii. Toată ziua de 31, o ploaie torențială a interzis toate operațiile. Nici pe frontul Dealul Porcului—Varnița, nici pe frontul Muncelului, nu a fost posibilă vre-o acțiune mai importantă. Numai în după amiaza zilei, inamicul a bombardat puternic pozițiile noastre și a încercat pe seară un atac spre dealul Porcului, care a fost respins sângeros.

          Trupele s'au putut odihni și reface pentru ziua de mâine care, după toate semnele, va fi grea. Grupul de divizii român era în linia de luptă, iar puternica sa artilerie era în pozițiile de tragere și-și regulase tirul.


    Ziua de 1 Septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei. Cei doi adversari

                Dealul Porcului.                                     vor da atacuri în zonele ce și-au fixat fiecare, așa  în cât acțiunea           

    războinică se va întinde, în această zi,

    pe tot frontul Muncelului.



                                                    



  • March 21, 2017 22:42:51 Gabriela Baran

     Pag. 284 

    dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

          La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealulo Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

         Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

          In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                               Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                               Ostași români și vânători,

                                                               Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                               Veștmântul ei de sărbători.

                                                               Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                               Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                               Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                               Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


     Pag. 286 

          Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

          Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

           Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul Mușinoaelor cadavrele ofițerilor morți și trupurile chinuite ale răniților, se în crucișează cu convoiurile lungi ce aduc pe front colacii de sârmă ghimpată. Și cu toată oboseala și marile pierderi de peste zi, soldații muncesc toată noaptea la ntărirea poziției, adâncind tranșeele și așezând rețelele de sârmă. E sigur că dușmanul, care lucrează la fel, in față, pe dealurile Obârșia și Rotunda, nu se va lăsa bătut. El așteaptă numai revărsatul zorilor, ca să reînceapă.

          Dar cerul a fost mai clement de cât oamenii. Toată ziua de 31, o ploaie torențială a interzis toate operațiile. Nici pe frontul Dealul Porcului—Varnița, nici pe frontul Muncelului, nu a fost posibilă vre-o acțiune mai importantă. Numai în după amiaza zilei, inamicul a bombardat puternic pozițiile noastre și a încercat pe seară un atac spre dealul Porcului, care a fost respins sângeros.

          Trupele s'au putut odihni și reface pentru ziua de mâine care, după toate semnele, va fi grea. Grupul de divizii român era în linia de luptă, iar puternica sa artilerie era în po

        

        

                                                    



  • March 21, 2017 22:31:39 Gabriela Baran

     Pag. 284 

    dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

          La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealulo Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

         Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

          In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                               Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                               Ostași români și vânători,

                                                               Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                               Veștmântul ei de sărbători.

                                                               Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                               Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                               Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                               Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !


     Pag. 286 

          Frontul român a fost un moment rupt între regimentele 2 vânători și 18 Gorj. Două batalioane din regimentul 34 al diviziei a 9-a aleargă, contraatacă puternic pe inamicul care pusese piciorul pe dealul Marcului și restabilește frontul.

          Cel din urmă atac inamic se dă seara, pe la ceasurile șase. El e respins, ca toate celelalte. Trupele noastre și-au păstrat toate pozițiile. Satul Varnița e reocupat și curățit de elementele dușmane, ce se încuibaseră într'însul. Noaptea sosește și domolește furia luptelor. Inamicul nu reușise în nici un punct. Linia dealurilor e intactă în mâinile noastre, de la cota 554 până la 441.

           Zgomotul bătăliei a încetat peste noapte, dar nimeni nu se odihnește. O altfel de muncă începe. La spatele frontului se sapă gropile în care sunt depuși în tăcere unul câte unul, mucenicii cari au răscumpărat cu viața lor izbânda de astăzi. Iar căruțele care transportă spre schitul

                                                    



  • March 21, 2017 22:22:55 Gabriela Baran

     Pag. 284 

    dreapta reg. 18 Gorj. Regimentul 2 vânători se găsește dimineața într'o poziție critică, înconjurat aproape de trei părți de dușman.

          La 10.30 dimineața, infanteria germană începe atacul, susținută de artileria care-și întețește și mai mult focul. La stânga, Germanii atacă dinspre dealulo Obârșia, peste pârâul Porcului, pozițiile reg. 30 Muscel de pe dealurile Perjilor șî Porcului. La dreapta, dinspre Mangalaciu și Rotunda, Germanii atacă pozițiile reg. 2 de vânători, căutând să-i întoarcă flancul stâng și să mărească spărtura dintre acest regiment și cel vecin.

         Artileria diviziei a 3-a română ripostează cu mult efect ; rândurile inamicului sunt rărite. Valurile de atac se preînoesc, atacurile se dau din ce în ce mai furios, dar resistența soldaților noștri e pe atăt de îndărătnică, pe cât de furios e atacul. De cinci ori au reînoit Germanii atacurile, subt protecția violentului bombardament pornit din toate calibrele. Toate atacurile au ajuns la lupta corp la corp, la grenada de mână și la baionetă. Rău adăpostiți în tranșeele săpate sumar în timpul nopții, fără protecție eficace în potriva artileriei, soldații noștri au luptat cu vitejie și au resistat cu eroism. Contraatacuri violente au aruncat înapoi pe dușmanul care se apropia prea mult de linia noastră. Dușmanul mușcă țărâna în fața poziției de la Varnița, apărată de vânătorii dela Grivița și de la Mărăști.

          In fruntea companiei sale, pe care o conducea la contraatac, a căzut căpitanul Petre Stefănescu din reg. 2 vânători. Un soldat brav și un poet. Soldat, mai fusese rănit la picior, cu un ceas înainte, dar rămăsese în luptă. In campania din toamna lui 1916 fusese grav rănit în timpul trecerii Oltului, la Halmagiu, iar la asaltul Mărăștilor fusese tot în fruntea companiei. Poet, scrisese în Convorbiri Literare subt pseudonimul Petre St. Vultur. Carnetul său, străpuns de schija omorâtoare, închidea o comoară de versuri pline de simțire și de avânt :

                                                               Copii iubiți ai țării mele scumpe,

                                                               Ostași români și vânători,

                                                               Priviți cum țara noastră-și rumpe

                                                               Veștmântul ei de sărbători.

                                                               Căci, văduvită de feciori și glie,

                                                               Spre noi ș'îndreaptă al ei glas,

                                                               Săriți cu toții, scăpați a ei moșie,

                                                               Voi, fiii ei ce-ați mai rămas !

                                                    



Description

Save description
  • 46.8666667||29.46666670000002||

    Frontul din Moldova

    ||1
Location(s)
  • Story location Frontul din Moldova
Login and add location


ID
6175 / 69927
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Negreanu Ioana Alexandra
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


Login to edit the languages

Login to edit the fronts
  • Eastern Front

Login to add keywords
  • Propaganda
  • Tanks and Armoured Fighting Vehicles
  • Trench Life

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note