Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 145
Transcription
Transcription history
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe cámpul Tsingtau-lui
dară să știți că eu am fost tot mereu bun supus și ascultător. Eu vaș mai scrie
cáte una alta că și așa acum vă scriu mai pre urmă, dară nu am multă vreme
că minten Íntrăm in luptă, și numai am timp să stau aci in chilie decât 2
minute. Timpul pe aci așa de plăcut, ca cum va fi la capătul lumi, nu stă peatră
pe peatră. Mai departe Dzeu să fie Íntre noi și să ajute între mândòuă părțile,
faceți bine și mă íertați căci pòte vom și greșit trăind in viață, rămas
bun de la toți vă sărut cu dor și jele din inimă; pre mult iubitul și doritul
meu tătucă Niculaīe, pre dulcea și scumpa mea mămucă Firònă pare că o
văd cum mă cântă mortește, sărut cu dor pe scumpa și dulcea mea soriòră
Nastasie, eară pre moșul Dzeu să-l odihnească împreună cu pe mine. Vòīe bună
și sânătate la tòte neamurile la; uncheși și mătușă, veri și vere, la pretini
și cunoscuți, și la toți doriți mei vecinī și vecine; la badia Ioan și lelea
Mărīucă Morari, la badia Ipolit si lelea Dace și la Mărīuca lor, la badea
Macedon lele Savetă și la pretinul meu Nicolaie, și la Ionică Figanul, cu
un cuvânt la toți ți la tòte, și la voitori meī de rele încă le poftesc tot binele, mă
rog să nu să supere pre mine neamurile, cunoscuți și vecini pre care nu īam
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe cámpul Tsingtau-lui
dară să știți că eu am fost tot mereu bun supus și ascultător. Eu vaș mai scrie
cáte una alta că și așa acum vă scriu mai pre urmă, dară nu am multă vreme
că minten Íntrăm in luptă, și numai am timp să stau aci in chilie decât 2
minute. Timpul pe aci așa de plăcut, ca cum va fi la capătul lumi, nu stă peatră
pe peatră. Mai departe Dzeu să fie Íntre noi și să ajute între mândòuă părțile,
faceți bine și mă íertați căci pòte vom și greșit trăind in viață, rămas
bun de la toți vă sărut cu dor și jele din inimă; pre mult iubitul și doritul
meu tătucă Niculaīe, pre dulcea și scumpa mea mămucă Firònă pare că o
văd cum mă cântă mortește, sărut cu dor pe scumpa și dulcea mea soriòră
Nastasie, eară pre moșul Dzeu să-l odihnească împreună cu pe mine. Vòīe bună
și sânătate la tòte neamurile la; uncheși și mătușă, veri și vere, la pretini
și cunoscuți, și la toți doriți mei vecinī și vecine; la badia Ioan și lelea
Mărīucă Morari, la badia Ipolit si lelea Dace și la Mărīuca lor, la badea
Macedon lele Savetă și la pretinul meu Nicolaie, și la Ionică Figanul, cu
un cuvânt la toți ți la tòte, și la voitori meī
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe cámpul Tsingtau-lui
dară să știți că eu am fost tot mereu bun supus și ascultător. Eu vaș mai scrie
cáte una alta că și așa acum vă scriu mai pre urmă, dară nu am multă vreme
că minten Íntrăm in luptă, și numai am timp să stau aci in chilie decât 2
minute. Timpul pe aci așa de plăcut, ca cum va fi la capătul lumi, nu stă peatră
pe peatră. Mai departe Dzeu să fie Íntre noi și să ajute între mândòuă părțile,
faceți bine și mă íertați căci pòte vom și greșit trăind in viață, rămas
bun de la toți vă sărut cu dor și jele din inimă; pre mult iubitul și doritul
meu tătucă Niculaīe, pre dulcea și scumpa mea mămucă Firònă pare că o
văd cum mă cântă mortește, sărut cu dor pe scumpa și dulcea mea soriòră
Nastasie, eară pre moșul Dzeu să-l odihnească împreună cu pe mine. Vòīe bună
și sânătate la tòte neamurile la; uncheși și mătușă, veri și vere, la pretini
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe cámpul Tsingtau-lui
dară să știți că eu am fost tot mereu bun supus și ascultător. Eu vaș mai scrie
cáte una alta că și așa acum vă scriu mai pre urmă, dară nu am multă vreme
că minten Íntrăm in luptă, și numai am timp să stau aci in chilie decât 2
minute. Timpul pe aci așa de plăcut, ca cum va fi la capătul lumi, nu stă peatră
pe peatră. Mai departe Dzeu să fie Íntre noi și să ajute între mând
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe cámpul Tsingtau-lui
dară să știți că eu am fost tot mereu bun supus și ascultător. Eu vaș mai scrie
cáte una alta că și așa acum vă scriu mai pre urmă, dară nu am multă vreme
că minten
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins. Pre când vețī ceti cartea mea, eu voī zăcea
de mult mort și pe jumătate putred subt pajiște verde pe c
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
La tot omul e împărțit că unde, și din ce să mòră, tot așa și mie, aci meau fost crepat
pământul, și nu am avut unde să mă mai ascund dinaintea mòartei, în tòte
ḑilele o vedeam întinḑînduși mânile după mine ca să mă tragă in mormânt
până odată tot eau reușit și mau prins.
-
Dară eu vă rog, nu mă plângeți, nu fițī supărațī după mine, că in războī
așa să īntâmplă, nu am fost eu cel dintâī, nice cel din urmă, nu lăcrămațī din
cale afară, măngăiețivă cu asta; că omul și așa e trecător din lumea aceasta.
Description
Save description- 46.73734545379707||23.65861005625004||
- 47.2921849||24.3973258||||1
Năsăud/Naszód
Location(s)
Story location Năsăud/Naszód
Document location
- ID
- 6191 / 70220
- Contributor
- Biblioteca Judeteana Cluj
Login to edit the languages
Login to edit the fronts
- Naval Warfare
Login to add keywords
- Prisoners of War
Login to leave a note