Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu, item 38
Transcription
Transcription history
-
Pagina din stânga
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului munte , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
Pagina din dreapta
Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus
38
și să rezistăm pe poziția unde ne găsim, ca inamicul
să nu mai înainteze de acolo.
Am stat iară, fără să avem vrio ciocnire, decât
între patrule și sub focul Artileriei, până în
ziua de 4 Noembrie.
In ziua de 4 Noembrie primesc ordin la telefon
de la corpul de Armată, că regimentul nostru
este înlocuit și trece în refacere. Cea mai mare
bucurie ce poate exsista, era acum la bieți soldați,
care din fericire mai rămăsese din atâtea
lupte. Ninsese noaptea, și chiar ningea și regimentul
se echipează. Pe la ora 4. p.m pornim la Vârfu
Craiului, prin zăpada până la genunchi. Pentru
că zăpada era prea mare, marșul sa ecsecutat
foarte încet. Așa că pe la ora 6. p.m, am sosit
abea la Vârful Craiului. Iiar noaptea fiind
greu de mers, am stat acolo până dimineața.
In dimineața zilei de 5 Noembrie, pornim deadreptul,
pe munți, să eșim la Mănăstirea Cheea,
unde se găsea cartierul Diviziei noastre.
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului munte , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
Pagina din stânga
și să rezistăm pe poziția unde ne găsim, ca inamicul
să nu mai înainteze de acolo.
Am stat iară, fără să avem vrio ciocnire, decât
între patrule și sub focul Artileriei, până în
ziua de 4 Noembrie.
In ziua de 4 Noembrie primesc ordin la telefon
de la corpul de Armată, că regimentul nostru
este înlocuit și trece în refacere. Cea mai mare
bucurie ce poate exsista, era acum la bieți soldați,
care din fericire mai rămăsese din atâtea
lupte. Ninsese noaptea, și chiar ningea și regimentul
se echipează. Pe la ora 4. p.m pornim la Vârfu
Craiului, prin zăpada până la genunchi. Pentru
că zăpada era prea mare, marșul sa ecsecutat
foarte încet. Așa că pe la ora 6. p.m, am sosit
abea la Vârful Craiului. Iiar noaptea fiind
greu de mers, am stat acolo până dimineața.
In dimineața zilei de 5 Noembrie, pornim deadreptul,
pe munți, să eșim la Mănăstirea Cheea,
unde se găsea cartierul Diviziei noastre.
Pagina din dreapta
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului acesta , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
Pagina din stânga
și să rezistăm pe poziția unde ne găsim, ca inamicul
să nu mai înainteze de acolo.
Am stat iară, fără să avem vrio ciocnire, decât
între patrule și sub focul Artileriei, până în
ziua de 4 Noembrie.
In ziua de 4 Noembrie primesc ordin la telefon
de la corpul de Armată, că regimentul nostru
este înlocuit și trece în refacere. Cea mai mare
bucurie ce poate exsista, era acum la bieți soldați,
care din fericire mai rămăsese din atâtea
lupte. Ninsese noaptea, și chiar ningea și regimentul
se echipează. Pe la ora 4. p.m pornim la Vârfu
Craiului, prin zăpada până la genunchi. Pentru
că zăpada era prea mare, marșul sa ecsecutat
foarte încet. Așa că pe la ora 6. p.m, am sosit
abea la Vârful Craiului. Iiar noaptea fiind
greu de mers, am stat acolo până dimineața.
In dimineața zilei de 5 Noembrie, pornim deadreptul,
pe munți, să eșim la Mănăstirea Cheea,
unde se găsea cartierul Diviziei noastre.
Pagina din dreapta
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului acesta , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
și să rezistăm pe poziția unde ne găsim, ca inamicul
să nu mai înainteze de acolo.
Am stat iară, fără să avem vrio ciocnire, decât
între patrule și sub focul Artileriei, până în
ziua de 4 Noembrie.
In ziua de 4 Noembrie primesc ordin la telefon
de la corpul de Armată, că regimentul nostru
este înlocuit și trece în refacere. Cea mai mare
bucurie ce poate exsista, era acum la bieți soldați,
care din fericire mai rămăsese din atâtea
lupte. Ninsese noaptea, și chiar ningea și regimentul
se echipează. Pe la ora 4. p.m pornim la Vârfu
Craiului, prin zăpada până la genunchi. Pentru
că zăpada era prea mare, marșul sa ecsecutat
foarte încet. Așa că pe la ora 6. p.m, am sosit
abea la Vârful Craiului. Iiar noaptea fiind
greu de mers, am stat acolo până dimineața.
In dimineața zilei de 5 Noembrie, pornim deadreptul,
pe munți, să eșim la Mănăstirea Cheea,
unde se găsea cartierul Diviziei noastre.
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului acesta , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
și să rezistăm pe poziția unde ne găsim, ca inamicul
să nu mai înainteze de acolo.
Am stat iară, fără să avem vrio ciocnire, decât
între patrule și sub focul Artileriei, până în
ziua de 4 Noembrie.
In ziua de 4 Noembrie primesc ordin la telefon
de la corpul de Armată, că regimentul nostru
este înlocuit și trece în refacere. Cea mai mare
bucurie ce poate exsista, era acum la bieți soldați,
care din fericire mai rămăsese din atâtea
lupte.
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului acesta , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
In ziua de 30 Octombrie, văzând că pe Inamic
nu-l poate svârli din poziția lui, și pentru că numărul
morților și al răniților este foarte mare, s-a
primit ordin de la Corpul de Armată, să se înceteze lupta
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus numitului acesta , de cădeau unul
lângă altul obuzele. Tot de odată leau venit
și ajutoare și au luat peai noștri pe la spate în
cât au fost nevoiți să se retragă. Dar vai de
ei ceau pățit. Muntele Tătaru Mare, din pricina
bonbardamentului, a luat foc iarba ce se găsea pe
el și a început să ardă parcă ar fi fost udat
cu gaz. Morții și chear Răniți ce cădeau jos
era cuprinși de flăcări și arși de tot. Plotonierul
Vasilescu Ioan, un bun prieten al meu, aici șa
găsit sfârșitul zilelor, lovit de 2 gloanțe și în
urmă ars de flăcările focului.
-
de la sine pozițiile inamice de la Tabla Buții.
Inamicul când s-a văzut că este în pericol. Că
muntele Tătaru Mare a căzut în mâinile trupelor noastre.
S-a așezat cun bonbardament strașnic de la Artilerie
asupra sus
Description
Save description- 45.111349903622155||26.3218762329102||
Muntele Tătaru Mare
- 45.4166781||26.0487127||
Vârful Craiului
- 45.4552968||25.9427653||
Mănăstirea Cheea
- 45.9426198||24.94911000000002||||1
Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova
Location(s)
Story location Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova
Document location Muntele Tătaru Mare
-
Additional document location Vârful Craiului
-
Additional document location Mănăstirea Cheea
- ID
- 6215 / 142286
- Contributor
- Dumitru Monica Bianca
October 30, 1916 – November 5, 1916
Login to edit the languages
- Română
Login to edit the fronts
- Eastern Front
Login to add keywords
- Artillery
- Conscientious Objection
- Home Front
- Medical
- Prisoners of War
- Recruitment and Conscription
- Tanks and Armoured Fighting Vehicles
- Transport
- Trench Life
Login to leave a note