Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu, item 15

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

 Pagina stângă 

părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

aminte că am scos carabina de după umăr și am

puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întă-

-resc curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

 Pagina dreaptă 

 .Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 14

unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gân-

deam; Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Carabina,

cel mai scump obiect al soldatului, care nu

trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită unui

bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

făcut rost. De cât în vrio luptă, când a avea

nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

căci nu avea toți carabine.  Cum plan subțire,

ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai


Transcription saved

 Pagina stângă 

părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

aminte că am scos carabina de după umăr și am

puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întă-

-resc curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

 Pagina dreaptă 

 .Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 14

unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gân-

deam; Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Carabina,

cel mai scump obiect al soldatului, care nu

trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită unui

bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

făcut rost. De cât în vrio luptă, când a avea

nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

căci nu avea toți carabine.  Cum plan subțire,

ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai



Transcription history
  • October 9, 2018 10:20:53 Daniela Cristea

     Pagina stângă 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întă-

    -resc curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     Pagina dreaptă 

     .Numerotarea paginii în colțul din dreapta sus 14

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gân-

    deam; Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Carabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

    Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

    la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

    un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

    de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită unui

    bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

    carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

    rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

    făcut rost. De cât în vrio luptă, când a avea

    nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

    victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

    căci nu avea toți carabine.  Cum plan subțire,

    ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

    o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai


  • October 4, 2018 13:38:16 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întă-

    -resc curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gân-

    deam; Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Carabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

    Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

    la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

    un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

    de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită unui

    bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

    carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

    rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

    făcut rost. De cât în vrio luptă, când a avea

    nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

    victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

    căci nu avea toți carabine.  Cum plan subțire,

    ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

    o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai



  • March 24, 2017 16:00:37 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gândeam;

    Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Carabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

    Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

    la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

    un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

    de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită  unui 

    bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

    carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

    rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

    făcut rost. Decât în vrio luptă, când a avea

    nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

    victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

    căci nu avea toți carabine.  În plan sub-țesc, 

    ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

    o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai


  • March 24, 2017 15:59:57 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gândeam;

    Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Crabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.b

    Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

    la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

    un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

    de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită  unui 

    bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

    carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

    rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

    făcut rost. DE cât în vrio luptă, când a avea

    nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

    victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

    căci nu avea toți carabine.  În plan sub-țesc, 

    ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

    o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, căci numai


  • March 24, 2017 15:59:44 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gândeam;

    Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Crabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.b

    Muncindu-mă aceste gânduri, am plecat imediat

    la Trăsura de bucătărie, să cer o carabină la

    un bucătar, căci știam că le ei, nu se bagă

    de seamă lipsa Carabinei. Mulțumită  unui 

    bucătar, căci nu mia refuzat cererea, dându-mi

    carabina lui, pe termen până ce îmi fac 

    rost de alta. Altă speranță nu aveam de 

    făcut rost. DE cât în vrio luptă, când a avea

    nenorocirea vreun purtători de Carabină, să cadă

    victimă vreunui Cartuși, ca săi pot lua Carabina,

    căci nu avea toți carabine.  În plan sub-țesc, 

    ajunsesem să mă rog la bunul Dzeu ca să se dea

    o luptă, și să rog moartea vre-unui biciclist, cci numai


  • March 24, 2017 15:52:16 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde trebuea să facă Avant-posturile. Mă gândeam;

    Ce mă fac fără carabină? căci întâi 

    nu aveam voe să umblăm în nici o parte fără

    Carabină, și al doilea, mă muncea gândurile 

    că dacă o auzi Dl. Maior că am pierdut Crabina,

    cel mai scump obiect al soldatului, care nu

    trebuie să te desparți de ea nici în orele de odihnă.

    Mun


  • March 24, 2017 15:48:17 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 

    unde 


  • March 24, 2017 15:21:57 Daniela Cristea

     ... stânga 

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.

     dreapta 



  • March 24, 2017 15:21:18 Daniela Cristea

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una în cap. Pe cine trebuea să apuci? Îmi întăresc

    curajul, îmi fac cruce, încalic pe bicicletă, 

    scot pumnalu din teacă, și pornesc cu el în 

    mână, cu cea mai mare viteză a bicicletei.

    Ajung trupa chear în Satul Tichușu Românesc.


  • March 24, 2017 15:17:53 Daniela Cristea

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în’ainte, sămi dea

    una


  • March 24, 2017 15:17:35 Daniela Cristea

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foarte lesne sămi easă în ainte, sămi dea

    una


  • March 24, 2017 15:17:31 Daniela Cristea

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.

    Căci mă gândeam că sunt pe pământ strin

    și este foartte lesne sămi easă în ainte, sămi dea

    una


  • March 24, 2017 15:16:41 Daniela Cristea

    părți, am adormit. Cât a fost repausul, nu știu.

    Însă am auzit când sa sunat drepți. Pui mâna

    pe bicicletă încalec și pornesc. Fără sămi aduc

    aminte că am scos carabina de după umăr și am

    puso jos. După ce trec oltu, bag de seamă

    căci carabina nu este în spate. Mă întorc imediat

    înapoi. Scot chibritul și lumânarea, din buzunar,

    o caut și nu o găsesc. Am căutato aproape

    un ceas, dar nu am găsito. Acum rămăsesem

    în urmă cu 4 sau 5 K.m. de trupă. Pe stradă

    numai era nici un soldat Român. Nici o Armă

    de apărare nu aveam la mine, ca să mă pot

    apăra, în caz de mear eși cineva înainte.



Description

Save description
  • 45.9426198||24.94911000000002||

    Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova

    ||1
Location(s)
  • Story location Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova
Login and add location


ID
6215 / 142262
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Dumitru Monica Bianca
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


September 11, 1916 – September 11, 1916
Login to edit the languages
  • Română

Login to edit the fronts
  • Eastern Front

Login to add keywords
  • Artillery
  • Conscientious Objection
  • Home Front
  • Medical
  • Prisoners of War
  • Recruitment and Conscription
  • Tanks and Armoured Fighting Vehicles
  • Transport
  • Trench Life

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note