Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 45
Transcription
Transcription history
-
lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni
de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când plouă
atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu
o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine
cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi,
atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să
nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva
să înbolnăveşte (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte
odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic,
eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dore
pieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până
îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore
cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul
şi să să şi mânie. În timpul încărcatului de cărbuni, care de care
strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de
se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi
prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta
să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta
nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele
de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur
nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport
înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei,
şi îi fac de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de rom-
ân; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer
-
lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie. În timpul încărcatului de cărbuni, care de care strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele de la unguri cuvântul "Igen baratum" (da pretine) atunci la ungur nu-i trebe mult, şi să tot ceartă până să bat, ajungând la raport înţălegând oficeri din ce sau bătut, din nepricepere, râd bine de ei, şi îi fac de să împacă. Aşa sau întâmplat odată cum un matroz de român; încărcând cărbuni lau ajuns setea, şi căuta apă, eară un subtoficer
-
lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie. În timpul încărcatului de cărbuni, care de care strigă şi sbeară in limba sa, d.e. "Buta drento" (italieneşte) eară de se află vreun ungur pingă el nepricepândul, crede că-l ocărăşte "măi prostule" căci ungureşte "Buta" înseamnă "prost"tâmpit" eară acesta să răsteşte cătră Italian zicândui "En vagyokbuta" eară acesta nici nu şti ce voieşte, şi glumind zice şi el ce au audit in tote zilele de la unguri
-
lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă de şi leaşină acolo pe loc până îl isprăveşte, eară dacă are val cu rânza, atunci îl unge pe piciore cu spirt de camfor, şi aşa mai departe (ha ha ha) trebe să şi râdă omul şi să să şi mânie.
-
lună, ba şi de mai multe ori. Ori şi ce timp ar fi, când să gată cărbuni de pe vapor, aduc alţi, şi trebuiesc încărcaţi, drept aceea că când pluă atunci vine acoperit pe de-asupra matrozilor ca să nui ude ploea, cu o.... Sfântul Ceri, că printracesta nu trece apa, că e blănit bine cu nori groşi negri, eară dacă totuşi să întâmplă să să ude matrozi, atunci numai de cât îi lasp să-şi uşte hainele pe trupul lor, ca să nu să răcească. Forte bună pază îi pusă pe matrozi, dacă cumva să înbolnăveşte (să betejeşte) careva, mergând la visită să răsteşte odată medicul cătră el ca să stea drept când vorbeşte cu un medic, eară de îl dore vreunpicior, atunci capătă o pilulă, şi de îl dorepieptul îi curăţeşte rânza cu o pumpă
Description
Save description- 47.2921849||24.3973258||||1
Năsăud/Naszód
Location(s)
Story location Năsăud/Naszód
- ID
- 6191 / 70120
- Contributor
- Biblioteca Judeteana Cluj
Login to edit the languages
Login to edit the fronts
- Naval Warfare
Login to add keywords
- Prisoners of War
Login to leave a note