Ziarul Unirea, anul XXVIII, nr. de propagandă 18, 4 decembrie 1918, Blaj

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

      Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 4 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 18.


                                                                U N I R E A

                                                  ZIAR NATIONAL COTIDIAN

 Coloana 1 

                 UNIRE
          necondiţionată

au cerut cei 1228 delegaţi
ai tuturor ţinuturilor româneşti.
Unire fără nici o restricţie, a
trigat uriaşa mulţime de pe
Câmpul lui Horea.
     Şi mulţimea ara azi pumn de
fier! A arătat îndeajuns, de ce 
e capabila, când vrea. Iar azi 
vrea Unirea, dar Unirea curată,
lipsită de rezervaţii şi dictată
de interesul curat al populaţiei 
româneşti de pretutindeni.
Aceasta i-s'a dat. E treaba
ei mai departe, să grijească ca
Unirea numai astfel si se facă,
după cum a cerut. Cu priviri
de oţel va veghia, ca Unirea
să fie a tuturor Românilor: din
Regat, Transilvania, Bucovina
ai Basarabia, sub un Căpitan,
cu o corporaţie legiuitoare, cu
drepturi şi datorinţe egale şi
nai ales cu sprijin egal, împr-
mutat.
    Toţi pentru unul si unul pentru
toţi e lozinca zilei de azi. O
comandă, un guvern, un control
reclamă toată suflarea româ-

nească în uriaşele prefaceri ale
zilelor noastre.
     În faţa acestui curs nou dc
idei sa înceteze ideologia de
curs contrar.
    A sosit momentul, ca de creş-
tet să prindem prilejul pentru
a clădi o operă perfectă. Nici
o consideraţie particulară să nu
conturbe străduinţele noastre
curate! Tot natul să-şi revi-
zuească principiile zilei de ieri
şi tot cele are scrupuli de res-
ponsabilitatea oficiului, să caute
a se aşeză in cadrele nuoii
ideologii.
    Numai uniţi, total, radical uniţi
cu toţi Rumânii teritorului ro-
mânesc putem privi cu încre-
dere In viitorul acestui neam.
    Avem patru guverne in patru
părţi, ne-am dărăburit puterile
în patru, iar duşmanii Îşi vor
concentra forţele lor la spatele
noastre cu sprijin împrumutat.
     Să învăţăm dela Unguri. În
48 au unit Ardealul necondi-
ţionat cu Ungaria. Credeţi, că
dacă Ungurii ardeleni şi-ar fi
rezervat o umbră numai de au-
tonomie eram aserviţi? Încă şi
azi ne mai trânteam, dar nu su-
combam.
    Deci veghiaţi, ca Unirea noa-
stră să fie deplină, necondiţio-
nată şi neturburată de veleităţi,
cari in marile prefaceri trebuie
să dispară, ca negura în faţa
razelor de soare.
                            Dr. Octavian Prie.



 Coloana 2-3 sus 

                                                                 Telegrama Adunării naţionale
                                                                                    cătră

                                                                      M. S. Regele Ferdinand.


Adunarea naţionala a Românilor
din Transilvania, Bănat şl Ţara un-
gureasca in glorioasa
cetate a lui MIHAI VITEAZUL, a
declarat, într'un elan de entu-
ziasm fără margini, UNIREA teri-
toriilor sale cu Regatul României.
Vestindu- Vă hotărârea aceasta, care
încoronează aspiraţiile de veacuri
ale Neamulni românesc, rugăm pe
Maiestatea Voastră, primiţi oma-
giile ce venim a le exprima cu pro-
fundă supunere.

Trăiască M. S. Regele FERDINAND!
Trăiască M. S. Regina MARIA!
Trăiască Augusta Lor Familie!
Trăiască ROMÂNIA MARE!

 .Coloana 2-3 jos 


       Poporul la Alba-Iulia.
    Poporul nostru — mândru ca
nici odată — s'a manifestat mai
pre sus de toate aşteptările. —
Pe o vreme de iarnă mizera-
bilă, cu zăpadă şi apă, au venit
din toate părţile româneşti su-
tele, miile şi zecile de mii: pe
jos, călăări, cu căruţe şi cu tre-
nurile. Am văzut la Alba-Iulia
căciulile Maramurăşului, pălă-
riile Câmpiei, cuşmele Bănatului,
sumanele ţării Bârsei şi ale
Poienarilor. — Satele din jur
au venit toate Ia grupe puter-
nice, cu steaguri tricolore, cu
tăbliţe, unele cu banderii de
călăreţi, cu muzică etc.
     Ce splendidă a fost inşiruirea
de gardişti români mai ales găr-
zile în sumane albe ale Moţi-
lor, înşiruite pe tot drumul dela
poarta Carol, de-alungul cetăţii
lui Mihai Viteazul, până la ie-
şirea pe câmpul de exerciţiu al
reg. 50 unde avea să se adune
mulţimea. — Eternă pagubă, că
aceea mândră defilare a popo-
rului nu a putut fi lînvecinicită
cu ajutorul unui film! Nu ştim
dacă vom avea prilej să mai
vedem cândva atâta frumuseţă,
atâta mândrie şi atâta trezvie a
poporului nostru, ca de astă
dată la Alba-Iulia.
Dacă ar întrebi cineva: cât
de mare a fost numărul celor
ce au fost de faţă la Alba-Iulia
— aş răspunde: nu ştiu. Au
putut să fie 80.000, au putut st
fie 90-100.000. Pe câmpul de
exerciţiu, unde a fost adunarea,
era o mare de capete, o mare
de steaguri şi tăbliţe tricolore.
    Când au început oratorii impro-
vizaţi, pe la orele 12, să vor-
bească de pe cele 4 tribune, şi
a început mulţimea să se gru-
peze In jurul tribunelor — ţi-se
părea, că în jurul flecarei tri-
bune e tot acelaş număr de

 Coloana 4 

capete, care il evaluai înainte
pentru mulţimea de pe câmpul
întreg!

    A fost însă un defect al or-
ganizaţiei nu ştim din a cui
vină, că abia târziu sau gândit
oamenii si dea şi oarecare
hrană sufletească mulţimei adu-
nate. Tribunele au stat goale,
până cătră orele 12, când citiva
oratori Improvizaţi văzând ne-
răbdarea poporului au început
si-i vorbească, tâlcuindu-i rostul
acestei zile mari. De pe tribuna
centrală a început să vorbească
dl Dr. A. Vlad, de pe celelalte
tribune: păr. Şt.Roşian (despre
preţul libertăţii naţionale), Dr.
V. Macaveiu (despre unirea
tuturor Românilor), Dr. Victor
Bontescu (despre frumseţa zilei
de astăzi), Dr. Silviu Dragomir,
Dr. Grosda, etc.
    Pe la 1 oră apărură pe tri-
buna principală episcopii Cristea
şi Hossu. Mulţimea se grupă
în jurul tribunei. Episcopul

Cristea făcu istoricul acestei
zile mari, vorbind poporului
din cele 4 laturi ale tribunei,
iar episcopul Hossu ceti proiec-
tul de rezoluţie al adnării
delegaţilor.
    Sosiri înr-aceea si alţi tri-
mişi ai adunării delegaţilor:
deputitul Vaida, reprezentantul
socialist, Jumanca, a cărui vor-
bire frumoasă merită remarcare
deosebită, advocatul Dr. Lazar
etc. Deosebit entuziasm au pro-
vocat vorbirile delegatului Bu-
covinei, Protopovici ş ale dele-
gatului Basarabiei, Pantilimon
Halipa.
    Ţinuta poporului nostru a
impus mai ales străinilor! Noi
constatăm că nu ne-am înşelat
nici de astă dată în poporul
nostru: In trezvia, în simţul lui
de ordine şi de ascultare!
                                   Raportor.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
            S'a prăbuşit
cu sgomot surd uriaşa clădire a
puterilor centrale. Şi a fost
firesc aşa. Orice clădire de
felul acesta — mai curând ori
mai tărziu pârâie trozneşte din
încheieturi, se prăbuşeşte cu

Transcription saved

      Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 4 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 18.


                                                                U N I R E A

                                                  ZIAR NATIONAL COTIDIAN

 Coloana 1 

                 UNIRE
          necondiţionată

au cerut cei 1228 delegaţi
ai tuturor ţinuturilor româneşti.
Unire fără nici o restricţie, a
trigat uriaşa mulţime de pe
Câmpul lui Horea.
     Şi mulţimea ara azi pumn de
fier! A arătat îndeajuns, de ce 
e capabila, când vrea. Iar azi 
vrea Unirea, dar Unirea curată,
lipsită de rezervaţii şi dictată
de interesul curat al populaţiei 
româneşti de pretutindeni.
Aceasta i-s'a dat. E treaba
ei mai departe, să grijească ca
Unirea numai astfel si se facă,
după cum a cerut. Cu priviri
de oţel va veghia, ca Unirea
să fie a tuturor Românilor: din
Regat, Transilvania, Bucovina
ai Basarabia, sub un Căpitan,
cu o corporaţie legiuitoare, cu
drepturi şi datorinţe egale şi
nai ales cu sprijin egal, împr-
mutat.
    Toţi pentru unul si unul pentru
toţi e lozinca zilei de azi. O
comandă, un guvern, un control
reclamă toată suflarea româ-

nească în uriaşele prefaceri ale
zilelor noastre.
     În faţa acestui curs nou dc
idei sa înceteze ideologia de
curs contrar.
    A sosit momentul, ca de creş-
tet să prindem prilejul pentru
a clădi o operă perfectă. Nici
o consideraţie particulară să nu
conturbe străduinţele noastre
curate! Tot natul să-şi revi-
zuească principiile zilei de ieri
şi tot cele are scrupuli de res-
ponsabilitatea oficiului, să caute
a se aşeză in cadrele nuoii
ideologii.
    Numai uniţi, total, radical uniţi
cu toţi Rumânii teritorului ro-
mânesc putem privi cu încre-
dere In viitorul acestui neam.
    Avem patru guverne in patru
părţi, ne-am dărăburit puterile
în patru, iar duşmanii Îşi vor
concentra forţele lor la spatele
noastre cu sprijin împrumutat.
     Să învăţăm dela Unguri. În
48 au unit Ardealul necondi-
ţionat cu Ungaria. Credeţi, că
dacă Ungurii ardeleni şi-ar fi
rezervat o umbră numai de au-
tonomie eram aserviţi? Încă şi
azi ne mai trânteam, dar nu su-
combam.
    Deci veghiaţi, ca Unirea noa-
stră să fie deplină, necondiţio-
nată şi neturburată de veleităţi,
cari in marile prefaceri trebuie
să dispară, ca negura în faţa
razelor de soare.
                            Dr. Octavian Prie.



 Coloana 2-3 sus 

                                                                 Telegrama Adunării naţionale
                                                                                    cătră

                                                                      M. S. Regele Ferdinand.


Adunarea naţionala a Românilor
din Transilvania, Bănat şl Ţara un-
gureasca in glorioasa
cetate a lui MIHAI VITEAZUL, a
declarat, într'un elan de entu-
ziasm fără margini, UNIREA teri-
toriilor sale cu Regatul României.
Vestindu- Vă hotărârea aceasta, care
încoronează aspiraţiile de veacuri
ale Neamulni românesc, rugăm pe
Maiestatea Voastră, primiţi oma-
giile ce venim a le exprima cu pro-
fundă supunere.

Trăiască M. S. Regele FERDINAND!
Trăiască M. S. Regina MARIA!
Trăiască Augusta Lor Familie!
Trăiască ROMÂNIA MARE!

 .Coloana 2-3 jos 


       Poporul la Alba-Iulia.
    Poporul nostru — mândru ca
nici odată — s'a manifestat mai
pre sus de toate aşteptările. —
Pe o vreme de iarnă mizera-
bilă, cu zăpadă şi apă, au venit
din toate părţile româneşti su-
tele, miile şi zecile de mii: pe
jos, călăări, cu căruţe şi cu tre-
nurile. Am văzut la Alba-Iulia
căciulile Maramurăşului, pălă-
riile Câmpiei, cuşmele Bănatului,
sumanele ţării Bârsei şi ale
Poienarilor. — Satele din jur
au venit toate Ia grupe puter-
nice, cu steaguri tricolore, cu
tăbliţe, unele cu banderii de
călăreţi, cu muzică etc.
     Ce splendidă a fost inşiruirea
de gardişti români mai ales găr-
zile în sumane albe ale Moţi-
lor, înşiruite pe tot drumul dela
poarta Carol, de-alungul cetăţii
lui Mihai Viteazul, până la ie-
şirea pe câmpul de exerciţiu al
reg. 50 unde avea să se adune
mulţimea. — Eternă pagubă, că
aceea mândră defilare a popo-
rului nu a putut fi lînvecinicită
cu ajutorul unui film! Nu ştim
dacă vom avea prilej să mai
vedem cândva atâta frumuseţă,
atâta mândrie şi atâta trezvie a
poporului nostru, ca de astă
dată la Alba-Iulia.
Dacă ar întrebi cineva: cât
de mare a fost numărul celor
ce au fost de faţă la Alba-Iulia
— aş răspunde: nu ştiu. Au
putut să fie 80.000, au putut st
fie 90-100.000. Pe câmpul de
exerciţiu, unde a fost adunarea,
era o mare de capete, o mare
de steaguri şi tăbliţe tricolore.
    Când au început oratorii impro-
vizaţi, pe la orele 12, să vor-
bească de pe cele 4 tribune, şi
a început mulţimea să se gru-
peze In jurul tribunelor — ţi-se
părea, că în jurul flecarei tri-
bune e tot acelaş număr de

 Coloana 4 

capete, care il evaluai înainte
pentru mulţimea de pe câmpul
întreg!

    A fost însă un defect al or-
ganizaţiei nu ştim din a cui
vină, că abia târziu sau gândit
oamenii si dea şi oarecare
hrană sufletească mulţimei adu-
nate. Tribunele au stat goale,
până cătră orele 12, când citiva
oratori Improvizaţi văzând ne-
răbdarea poporului au început
si-i vorbească, tâlcuindu-i rostul
acestei zile mari. De pe tribuna
centrală a început să vorbească
dl Dr. A. Vlad, de pe celelalte
tribune: păr. Şt.Roşian (despre
preţul libertăţii naţionale), Dr.
V. Macaveiu (despre unirea
tuturor Românilor), Dr. Victor
Bontescu (despre frumseţa zilei
de astăzi), Dr. Silviu Dragomir,
Dr. Grosda, etc.
    Pe la 1 oră apărură pe tri-
buna principală episcopii Cristea
şi Hossu. Mulţimea se grupă
în jurul tribunei. Episcopul

Cristea făcu istoricul acestei
zile mari, vorbind poporului
din cele 4 laturi ale tribunei,
iar episcopul Hossu ceti proiec-
tul de rezoluţie al adnării
delegaţilor.
    Sosiri înr-aceea si alţi tri-
mişi ai adunării delegaţilor:
deputitul Vaida, reprezentantul
socialist, Jumanca, a cărui vor-
bire frumoasă merită remarcare
deosebită, advocatul Dr. Lazar
etc. Deosebit entuziasm au pro-
vocat vorbirile delegatului Bu-
covinei, Protopovici ş ale dele-
gatului Basarabiei, Pantilimon
Halipa.
    Ţinuta poporului nostru a
impus mai ales străinilor! Noi
constatăm că nu ne-am înşelat
nici de astă dată în poporul
nostru: In trezvia, în simţul lui
de ordine şi de ascultare!
                                   Raportor.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
            S'a prăbuşit
cu sgomot surd uriaşa clădire a
puterilor centrale. Şi a fost
firesc aşa. Orice clădire de
felul acesta — mai curând ori
mai tărziu pârâie trozneşte din
încheieturi, se prăbuşeşte cu


Transcription history
  • July 3, 2017 11:29:24 WWI_Ro_Wiki_Team

          Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 4 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 18.


                                                                    U N I R E A

                                                      ZIAR NATIONAL COTIDIAN

     Coloana 1 

                     UNIRE
              necondiţionată

    au cerut cei 1228 delegaţi
    ai tuturor ţinuturilor româneşti.
    Unire fără nici o restricţie, a
    trigat uriaşa mulţime de pe
    Câmpul lui Horea.
         Şi mulţimea ara azi pumn de
    fier! A arătat îndeajuns, de ce 
    e capabila, când vrea. Iar azi 
    vrea Unirea, dar Unirea curată,
    lipsită de rezervaţii şi dictată
    de interesul curat al populaţiei 
    româneşti de pretutindeni.
    Aceasta i-s'a dat. E treaba
    ei mai departe, să grijească ca
    Unirea numai astfel si se facă,
    după cum a cerut. Cu priviri
    de oţel va veghia, ca Unirea
    să fie a tuturor Românilor: din
    Regat, Transilvania, Bucovina
    ai Basarabia, sub un Căpitan,
    cu o corporaţie legiuitoare, cu
    drepturi şi datorinţe egale şi
    nai ales cu sprijin egal, împr-
    mutat.
        Toţi pentru unul si unul pentru
    toţi e lozinca zilei de azi. O
    comandă, un guvern, un control
    reclamă toată suflarea româ-

    nească în uriaşele prefaceri ale
    zilelor noastre.
         În faţa acestui curs nou dc
    idei sa înceteze ideologia de
    curs contrar.
        A sosit momentul, ca de creş-
    tet să prindem prilejul pentru
    a clădi o operă perfectă. Nici
    o consideraţie particulară să nu
    conturbe străduinţele noastre
    curate! Tot natul să-şi revi-
    zuească principiile zilei de ieri
    şi tot cele are scrupuli de res-
    ponsabilitatea oficiului, să caute
    a se aşeză in cadrele nuoii
    ideologii.
        Numai uniţi, total, radical uniţi
    cu toţi Rumânii teritorului ro-
    mânesc putem privi cu încre-
    dere In viitorul acestui neam.
        Avem patru guverne in patru
    părţi, ne-am dărăburit puterile
    în patru, iar duşmanii Îşi vor
    concentra forţele lor la spatele
    noastre cu sprijin împrumutat.
         Să învăţăm dela Unguri. În
    48 au unit Ardealul necondi-
    ţionat cu Ungaria. Credeţi, că
    dacă Ungurii ardeleni şi-ar fi
    rezervat o umbră numai de au-
    tonomie eram aserviţi? Încă şi
    azi ne mai trânteam, dar nu su-
    combam.
        Deci veghiaţi, ca Unirea noa-
    stră să fie deplină, necondiţio-
    nată şi neturburată de veleităţi,
    cari in marile prefaceri trebuie
    să dispară, ca negura în faţa
    razelor de soare.
                                Dr. Octavian Prie.



     Coloana 2-3 sus 

                                                                     Telegrama Adunării naţionale
                                                                                        cătră

                                                                          M. S. Regele Ferdinand.


    Adunarea naţionala a Românilor
    din Transilvania, Bănat şl Ţara un-
    gureasca in glorioasa
    cetate a lui MIHAI VITEAZUL, a
    declarat, într'un elan de entu-
    ziasm fără margini, UNIREA teri-
    toriilor sale cu Regatul României.
    Vestindu- Vă hotărârea aceasta, care
    încoronează aspiraţiile de veacuri
    ale Neamulni românesc, rugăm pe
    Maiestatea Voastră, primiţi oma-
    giile ce venim a le exprima cu pro-
    fundă supunere.

    Trăiască M. S. Regele FERDINAND!
    Trăiască M. S. Regina MARIA!
    Trăiască Augusta Lor Familie!
    Trăiască ROMÂNIA MARE!

     .Coloana 2-3 jos 


           Poporul la Alba-Iulia.
        Poporul nostru — mândru ca
    nici odată — s'a manifestat mai
    pre sus de toate aşteptările. —
    Pe o vreme de iarnă mizera-
    bilă, cu zăpadă şi apă, au venit
    din toate părţile româneşti su-
    tele, miile şi zecile de mii: pe
    jos, călăări, cu căruţe şi cu tre-
    nurile. Am văzut la Alba-Iulia
    căciulile Maramurăşului, pălă-
    riile Câmpiei, cuşmele Bănatului,
    sumanele ţării Bârsei şi ale
    Poienarilor. — Satele din jur
    au venit toate Ia grupe puter-
    nice, cu steaguri tricolore, cu
    tăbliţe, unele cu banderii de
    călăreţi, cu muzică etc.
         Ce splendidă a fost inşiruirea
    de gardişti români mai ales găr-
    zile în sumane albe ale Moţi-
    lor, înşiruite pe tot drumul dela
    poarta Carol, de-alungul cetăţii
    lui Mihai Viteazul, până la ie-
    şirea pe câmpul de exerciţiu al
    reg. 50 unde avea să se adune
    mulţimea. — Eternă pagubă, că
    aceea mândră defilare a popo-
    rului nu a putut fi lînvecinicită
    cu ajutorul unui film! Nu ştim
    dacă vom avea prilej să mai
    vedem cândva atâta frumuseţă,
    atâta mândrie şi atâta trezvie a
    poporului nostru, ca de astă
    dată la Alba-Iulia.
    Dacă ar întrebi cineva: cât
    de mare a fost numărul celor
    ce au fost de faţă la Alba-Iulia
    — aş răspunde: nu ştiu. Au
    putut să fie 80.000, au putut st
    fie 90-100.000. Pe câmpul de
    exerciţiu, unde a fost adunarea,
    era o mare de capete, o mare
    de steaguri şi tăbliţe tricolore.
        Când au început oratorii impro-
    vizaţi, pe la orele 12, să vor-
    bească de pe cele 4 tribune, şi
    a început mulţimea să se gru-
    peze In jurul tribunelor — ţi-se
    părea, că în jurul flecarei tri-
    bune e tot acelaş număr de

     Coloana 4 

    capete, care il evaluai înainte
    pentru mulţimea de pe câmpul
    întreg!

        A fost însă un defect al or-
    ganizaţiei nu ştim din a cui
    vină, că abia târziu sau gândit
    oamenii si dea şi oarecare
    hrană sufletească mulţimei adu-
    nate. Tribunele au stat goale,
    până cătră orele 12, când citiva
    oratori Improvizaţi văzând ne-
    răbdarea poporului au început
    si-i vorbească, tâlcuindu-i rostul
    acestei zile mari. De pe tribuna
    centrală a început să vorbească
    dl Dr. A. Vlad, de pe celelalte
    tribune: păr. Şt.Roşian (despre
    preţul libertăţii naţionale), Dr.
    V. Macaveiu (despre unirea
    tuturor Românilor), Dr. Victor
    Bontescu (despre frumseţa zilei
    de astăzi), Dr. Silviu Dragomir,
    Dr. Grosda, etc.
        Pe la 1 oră apărură pe tri-
    buna principală episcopii Cristea
    şi Hossu. Mulţimea se grupă
    în jurul tribunei. Episcopul

    Cristea făcu istoricul acestei
    zile mari, vorbind poporului
    din cele 4 laturi ale tribunei,
    iar episcopul Hossu ceti proiec-
    tul de rezoluţie al adnării
    delegaţilor.
        Sosiri înr-aceea si alţi tri-
    mişi ai adunării delegaţilor:
    deputitul Vaida, reprezentantul
    socialist, Jumanca, a cărui vor-
    bire frumoasă merită remarcare
    deosebită, advocatul Dr. Lazar
    etc. Deosebit entuziasm au pro-
    vocat vorbirile delegatului Bu-
    covinei, Protopovici ş ale dele-
    gatului Basarabiei, Pantilimon
    Halipa.
        Ţinuta poporului nostru a
    impus mai ales străinilor! Noi
    constatăm că nu ne-am înşelat
    nici de astă dată în poporul
    nostru: In trezvia, în simţul lui
    de ordine şi de ascultare!
                                       Raportor.
    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
                S'a prăbuşit
    cu sgomot surd uriaşa clădire a
    puterilor centrale. Şi a fost
    firesc aşa. Orice clădire de
    felul acesta — mai curând ori
    mai tărziu pârâie trozneşte din
    încheieturi, se prăbuşeşte cu


  • July 3, 2017 11:13:58 WWI_Ro_Wiki_Team

          Anul XXVIII.            BLAJ, Miercuri 4 Decemvrie 1918.            Nr de propagandă 18.


                                                                    U N I R E A

                                                      ZIAR NATIONAL COTIDIAN

     Coloana 1 

                     UNIRE
              necondiţionată

    au cerut cei 1228 delegaţi
    ai tuturor ţinuturilor româneşti.
    Unire fără nici o restricţie, a
    trigat uriaşa mulţime de pe
    Câmpul lui Horea.
         Şi mulţimea ara azi pumn de
    fier! A arătat îndeajuns, de ce 
    e capabila, când vrea. Iar azi 
    vrea Unirea, dar Unirea curată,
    lipsită de rezervaţii şi dictată
    de interesul curat al populaţiei 
    româneşti de pretutindeni.
    Aceasta i-s'a dat. E treaba
    ei mai departe, să grijească ca
    Unirea numai astfel si se facă,
    după cum a cerut. Cu priviri
    de oţel va veghia, ca Unirea
    să fie a tuturor Românilor: din
    Regat, Transilvania, Bucovina
    ai Basarabia, sub un Căpitan,
    cu o corporaţie legiuitoare, cu
    drepturi şi datorinţe egale şi
    nai ales cu sprijin egal, împr-
    mutat.
        Toţi pentru unul si unul pentru
    toţi e lozinca zilei de azi. O
    comandă, un guvern, un control
    reclamă toată suflarea româ-

    nească în uriaşele prefaceri ale
    zilelor noastre.
         În faţa acestui curs nou dc
    idei sa înceteze ideologia de
    curs contrar.
        A sosit momentul, ca de creş-
    tet să prindem prilejul pentru
    a clădi o operă perfectă. Nici
    o consideraţie particulară să nu
    conturbe străduinţele noastre
    curate! Tot natul să-şi revi-
    zuească principiile zilei de ieri
    şi tot cele are scrupuli de res-
    ponsabilitatea oficiului, să caute
    a se aşeză in cadrele nuoii
    ideologii.
        Numai uniţi, total, radical uniţi
    cu toţi Rumânii teritorului ro-
    mânesc putem privi cu încre-
    dere In viitorul acestui neam.
        Avem patru guverne in patru
    părţi, ne-am dărăburit puterile
    în patru, iar duşmanii Îşi vor
    concentra forţele lor la spatele
    noastre cu sprijin împrumutat.
         Să învăţăm dela Unguri. În
    48 au unit Ardealul necondi-
    ţionat cu Ungaria. Credeţi, că
    dacă Ungurii ardeleni şi-ar fi
    rezervat o umbră numai de au-
    tonomie eram aserviţi? Încă şi
    azi ne mai trânteam, dar nu su-
    combam.
        Deci veghiaţi, ca Unirea noa-
    stră să fie deplină, necondiţio-
    nată şi neturburată de veleităţi,
    cari in marile prefaceri trebuie
    să dispară, ca negura în faţa
    razelor de soare.
                                Dr. Octavian Prie.



     Coloana 2-3 

                                                                     Telegrama Adunării naţionale
                                                                                        cătră

                                                                          M. S. Regele Ferdinand.


    Adunarea naţionala a Românilor
    din Transilvania, Bănat şl Ţara un-
    gureasca in glorioasa
    cetate a lui MIHAI VITEAZUL, a
    declarat, într'un elan de entu-
    ziasm fără margini, UNIREA teri-
    toriilor sale cu Regatul României.
    Vestindu- Vă hotărârea aceasta, care
    încoronează aspiraţiile de veacuri
    ale Neamulni românesc, rugăm pe
    Maiestatea Voastră, primiţi oma-
    giile ce venim a le exprima cu pro-
    fundă supunere.

    Trăiască M. S. Regele FERDINAND!
    Trăiască M. S. Regina MARIA!
    Trăiască Augusta Lor Familie!
    Trăiască ROMÂNIA MARE!


     Coloana 4 

    capete, care il evaluai înainte
    pentru mulţimea de pe câmpul
    întreg!

        A fost însă un defect al or-
    ganizaţiei nu ştim din a cui
    vină, că abia târziu sau gândit
    oamenii si dea şi oarecare
    hrană sufletească mulţimei adu-
    nate. Tribunele au stat goale,
    până cătră orele 12, când citiva
    oratori Improvizaţi văzând ne-
    răbdarea poporului au început
    si-i vorbească, tâlcuindu-i rostul
    acestei zile mari. De pe tribuna
    centrală a început să vorbească
    dl Dr. A. Vlad, de pe celelalte
    tribune: păr. Şt.Roşian (despre
    preţul libertăţii naţionale), Dr.
    V. Macaveiu (despre unirea
    tuturor Românilor), Dr. Victor
    Bontescu (despre frumseţa zilei
    de astăzi), Dr. Silviu Dragomir,
    Dr. Grosda, etc.
        Pe la 1 oră apărură pe tri-
    buna principală episcopii Cristea
    şi Hossu. Mulţimea se grupă
    In jurul tribunei. Episcopul


Description

Save description
  • 46.1752778||23.91444439999998||

    Blaj, judeţul Alba, România

  • 46.08592642775965||23.59269208750004||

    Alba Iulia

Location(s)
  • Document location Blaj, judeţul Alba, România
  • Additional document location Alba Iulia
Login and add location

ID
6267 / 71154
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Manache Valentin
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/

December 1, 1918 – December 1, 1918
Login to edit the languages
  • Română
Login to edit the fronts
Login to add keywords
  • Home Front
  • Marea Unire
  • ro.wikipedia.orgUnirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia...
Login and add links
Share
+1

Notes and questions

Login to leave a note