Ziarul Unirea, anul XXVIII, nr. de propaganda 9, 23 noiembrie 1918, Blaj
Transcription
Transcription history
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
decâta suferi mai departe sclăvia
și atârnarea.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania speră și așteantă
că în nizuința ei pentru libertate
o va ajutà întreg acamul româ-
nesc, cu care una voim a fi de
aici înainte în veci.
Marele Sfat al Națiunii Române
din Ungaria și Transilvania.
Dr. G Crișan secretar.
Dr. St. C. Pop președinte.
==========================
Momente istorice.
-- File de ziar. --
(Sfărșit.)
15 Noemvrie.
Primim stirea, că pe casa co-
mitatului la Aiud și la Diciosân-
mărtin s'a arborat steagul nos-
tru tricolor, iar de la pretura
de aici ni s'a restituit steagul
și uniformele secvestrate ale
corporației pompierilor volun-
tari din Blaj și o corfă mare
plină de brâne și petele tricolore
confișcate pe vremuri.
Quae mutatio rerum! ---
Tricolorul nostru persecutat și
smuls cu forța de la brâul
flăcăilor și din cosițele fetelor
noastre, tricolorul, pentru care
au fost osândiți oamenii noștri,
tricolorul confiscat de nou în
1916 --- după-ce apucase, un timp
oare-care, să fie tolerat, alătu-
rarea cu tricolorul unguresc pe
școlile și instituțiile noastre ---
astăzi acest tricolor fâităie mân-
dru și liber în adierea vântului
de toamnă, nu numai pe insti-
tuțiile noastre, ci și pe cope-
rișul caselor, unde până acuma
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
decâta suferi mai departe sclăvia
și atârnarea.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania speră și așteantă
că în nizuința ei pentru libertate
o va ajutà întreg acamul româ-
nesc, cu care una voim a fi de
aici înainte în veci.
Marele Sfat al Națiunii Române
din Ungaria și Transilvania.
Dr. G Crișan secretar.
Dr. St. C. Pop președinte.
==========================
Momente istorice.
-- File de ziar. --
(Sfărșit.)
15 Noemvrie.
Primim stirea, că pe casa co-
mitatului la Aiud și la Diciosân-
mărtin s'a arborat steagul nos-
tru tricolor, iar de la pretura
de aici ni s'a restituit steagul
și uniformele secvestrate ale
corporației pompierilor volun-
tari din Blaj și o corfă mare
plină de brâne și petele tricolore
confișcate pe vremuri.
Quae mutatio rerum! ---
Tricolorul nostru persecutat și
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
decâta suferi mai departe sclăvia
și atârnarea.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania speră și așteantă
că în nizuința ei pentru libertate
o va ajutà întreg acamul româ-
nesc, cu care una voim a fi de
aici înainte în veci.
Marele Sfat al Națiunii Române
din Ungaria și Transilvania.
Dr. G Crișan secretar.
Dr. St. C. Pop președinte.
==========================
Momente istorice.
-- File de ziar. --
(Sfărșit.)
15 Noemvire.
Primim stirea, că pe casa co-
mitatului la Aiud și la Diciosân-
mărtin s'a arborat steagul nos-
tru tricolor, iar de la pretura
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
decâta suferi mai departe sclăvia
și atârnarea.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania speră și așteantă
că în nizuința ei pentru libertate
o va ajutà întreg acamul româ-
nesc, cu care una voim a fi de
aici înainte în veci.
Marele Sfat al Națiunii Române
din Ungaria și Transilvania.
Dr. G Crișan secretar.
Dr. St. C. Pop președinte.
==========================
Momente istorice.
-- File de ziar. --
(Sfărșit.)
15 Noemvire.
Primim stirea, că pe casa co-
mitatului la Aiud și la Ducuisân-
mărtin s'a arborat steagul nos-
tru tricolor, iar de la pretura
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
decâta suferi mai departe sclăvia
și atârnarea.
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
muncit cu brațele noastre și în-
grășat cu sângele nostru și sub
nici o condițiune nu mai voiește
să trăiscă în legătură de stat
cu națiunea maghiară, ei este
hotărîtă a-și înflințà pe teritorul
locuit de dânsa statul său liber
și independent. Anunțând po-
poarelor lumii această voință și
hotărîre a sa, națiunea română
din Ungaria și Transilvania in-
voacă pe seama sa sprijinul
lumei civilizate și geniul liber-
tății omenești, declarând sărbă-
torește, că din ceasul acesta,
oricum ar decide puterile lumii,
este hotărîtă a perì mai bine,
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
asupra teritorului românesc, care
dela descălicarea împăratului
Traian și până astăzi a fost
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania însă nu admite
mistificarea îndreptățirii preten-
ziunilor sale prin stările produse
di încercările seculare pentru
nimicirea ei, protestează împo-
triva revendicărilor maghiare
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Națiunea română din Ungaria
și Ardeal nu dorește să stăpâ-
nească asupra altor neamuri.
Lipsită cu desăvârșire de orice
clasă istorică stăpânitoare, na-
țiunea română prin ființa sa
însaș celei mai desăvârșite. Pe
teritorul său strămoșesc națiunea
română este gata a asigurà fie-
cărui popor deplină libertate
națională și organizarea sa în
stat liber și independent o va
întocmì pe temeiurile democra-
ției, care va asigurà tuturor
indivizilor aflători pe teritorul
său egalitatea condițiunilor de
vieață, unicul mijloc al desă-
vârșirei emenești.
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
pretutindeni urmările stăpâni-
rilor neomenești, națiunea ro-
mână se abține dela mijloacele
barbare la regularea raporturilor
dintră popoare, ci iată protes-
tează înaintea lumei întregi împo-
triva fărădelegei guvernului ma-
ghiar, care și acum încercă a
supune natiunea română domi-
națiunei străine și o împiedecă
dela constituirea sa în stat liber
și independent.
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
mântul său strămoșesc statul
său liber și independent. Starea
produsă prin cima săvârșită
până acì împotriva libertații
noastre naționale acum se pre-
zintă ca o justificare a noului
atentat, ce se intenționează îm-
potriva existenței noastre.
Ar trebui să ne luăm dreptul
nostru cu forța, dar oricât de
hotărâți suntem să jertfim viața
pentru libertatea națională, în
ziua, când sărbătorim învinge-
re civilizațiunii asupra barba-
riei, și așteptăm legiferarea inter-
națională, care va înlocui forța
brutală prin dreptate și înlătură
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Această stare de lucriri, pro-
dusă prin opresiune și fărăde-
lege, acum guvernul maghiar o
invoacă de justificare a opunerii
sale la hotărîrea națiunii ro-
mâne de a-și întemeià pe pă-
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
prin împiedecarea poporului no-
stru de a-și mulțumì însuș tre-
buințele sale industriale, s'au îm-
pestrițat etnicește română prin
mijloace artificiale și în scopul
barbar al nimicirii noastre.
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
De veacuri clasa oprimătoare
a poporului maghiar a sfășiat
trupul națiunii noastre prin icuri
străine, iar dela înfăptuirea con-
stituționalismului fals din 1867
scopul mărturisit al politicei de
guvernmanet în statul ungar a
fost deființarea noastră națio-
nală. Prin colonizări fără rost
pe pământul strămoșilor noștri,
prin maghiarizarea necruțătoare
a tuturor acelor Români, cari
au fost nevoiți să aibă raporturi
mai nemijlocite cu stăpânirea
maghiară, prin invadarea pe te-
ritorul românesc a sutelor de
mii de slujbași publici maghiari,
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Guvernul opresorilor de până
acìa denegat adesiunea sa la acea-
stă hotărîre a națiunii române și în
fața dreptului firesc al fiecărei
națiuni de a fi stăpână asupra
sa și a teritoriul locuit de
dânsa, guvernul opresorilor
opune forța brutală a statului
oprimător.
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constituì în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată nelimitat forțele
sale în serviciul culturii și al
libertății omenești.
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Către popoarele lumii.
Coloana 2
Națiunea română din Ungaria
și Transilvania, ținută de vea-
curi în robie trupească și sufle-
teăscă de cătră clasa stăpâni-
toare a poporului maghiar,
eliberată acum diu sclăvie
prin strălucita învingere a ar-
melor, cari s'au luptat pentru
drepturile civilizației umane îm-
potriva principiului barbar al
opresiunii naționale și de clasă,
înaintea guvernului opresorilor
de până aci a delclarat voința
sa de a se constitui în stat li-
ver și îndependent spre a-și
puteà validată
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg. Pentru acesta erau
simpatiile noastre, pentru Omul,
care voià pacea și care declarà
urcând tronul, că are să o
cerce într'una; nu pentru regele
Ungariei căzut în ghiarele oli-
garhiei spurcate ungurești, nu
pentru Carol IV, care sacționà
legi de vot universal făurite în
contra propriilor convingeri.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Nouă ne-a fost destul de sim-
patică figura, totdeauna suriză-
toare, a tinerului domnitor. Deși
nu am avut nimie ce să-i mul-
țimum, deși națiunea română a
fost pare și pentru el o canti-
tate neglijabilă; noi am știut
totuși să-i păstrăm credința până
în sfârșit și nenorocirea lui deși
coincide cu norocul nostru, pe
noi nu ne umple de bucurie.
Căderea ultimului Habsburg va
fi pentru neamul românesc tot-
deauna o amintire tristă.
De ce oare?
De aceea, pentrucă foștii săi
supuși români au știut să facă
deosebirea între Carol IV. îm-
păratul-rege și între Carol de
Habsburg.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
de pe tron aceia pe cari i-a în-
drăgit el mai tare. O singură
mângpiere mai are el astăzi,
coaștiința nevinovăției sale în
provocarea măcelului mondial.
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
Coloana 1
Ultimul Habsburg
n'a fost menit să întregească cu
nouă glorie istoria familiei sale.
Cei 700 de ani de domnie
habsburgică nu aveau să se ter-
mine cum au începat în veacul
al 13-lea. Și este curios cum
toc mai statul sfântului Venceslau,
primul inel de închegare a co-
roanei, pare a fi fost cel din-
tâiu, care a dat signalul de dis-
gregare. S'ar zice, că morții
de acum șapte veacuri s'au ri-
dieat dia mormiate, ca să-și
răsbune.
Bietul Habsburg! Câte nă-
dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,
câte visuri. Cum s'au destrămat
toate, cum n'a mai rămas din
ele altceva decât o amară adu-
cere aminte. Cum l-au alungat
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
U n i r e a
ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN
-
Anul XXVIII. BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918. Nr de propagandă 9.
Description
Save description- 46.1752778||23.91444439999998||
Blaj, judeţul Alba, România
- 46.3086633||23.724558||
Aiud, România
- 46.3293137||24.2935777||
Diciosânmărtin, România
Location(s)
Document location Blaj, judeţul Alba, România
-
Additional document location Aiud, România
-
Additional document location Diciosânmărtin, România
- ID
- 6267 / 71144
- Contributor
- Manache Valentin
November 23, 1918
Login to edit the languages
- Română
Login to edit the fronts
Login to add keywords
- Home Front
Login to leave a note