Ziarul Unirea, anul XXVIII, nr. de propaganda 9, 23 noiembrie 1918, Blaj

• May 14, 2018 23:31:01 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  decâta suferi mai departe sclăvia

  și atârnarea.                                    

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania speră și așteantă

  că în nizuința ei pentru libertate

  o va ajutà întreg acamul româ-

  nesc, cu care una voim a fi de

  aici înainte în veci.                    

  Marele Sfat al Națiunii Române

  din Ungaria și Transilvania.

  Dr. G Crișan secretar.
  

  Dr. St. C. Pop președinte.
  

  ==========================

  Momente istorice.
  

  -- File de ziar. --

  (Sfărșit.)

  15 Noemvrie.
  

       Primim stirea, că pe casa co-

  mitatului la Aiud și la Diciosân-

  mărtin s'a arborat steagul nos-

  tru tricolor, iar de la pretura

  de aici ni s'a restituit steagul

  și uniformele secvestrate ale

  corporației pompierilor volun-

  tari din Blaj și o corfă mare

  plină de brâne și petele tricolore

  confișcate pe vremuri.                  

       Quae mutatio rerum! ---

  Tricolorul nostru persecutat și

  smuls cu forța de la brâul

  flăcăilor și din cosițele fetelor

  noastre, tricolorul, pentru care

  au fost osândiți oamenii noștri,

  tricolorul confiscat de nou în

  1916 --- după-ce apucase, un timp

  oare-care, să fie tolerat, alătu-

  rarea cu tricolorul unguresc pe

  școlile și instituțiile noastre ---

  astăzi acest tricolor fâităie mân-

  dru și liber în adierea vântului

  de toamnă, nu numai pe insti-

  tuțiile noastre, ci și pe cope-

  rișul caselor, unde până acuma

• May 14, 2018 23:29:28 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  decâta suferi mai departe sclăvia

  și atârnarea.                                    

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania speră și așteantă

  că în nizuința ei pentru libertate

  o va ajutà întreg acamul româ-

  nesc, cu care una voim a fi de

  aici înainte în veci.                    

  Marele Sfat al Națiunii Române

  din Ungaria și Transilvania.

  Dr. G Crișan secretar.
  

  Dr. St. C. Pop președinte.
  

  ==========================

  Momente istorice.
  

  -- File de ziar. --

  (Sfărșit.)

  15 Noemvrie.
  

       Primim stirea, că pe casa co-

  mitatului la Aiud și la Diciosân-

  mărtin s'a arborat steagul nos-

  tru tricolor, iar de la pretura

  de aici ni s'a restituit steagul

  și uniformele secvestrate ale

  corporației pompierilor volun-

  tari din Blaj și o corfă mare

  plină de brâne și petele tricolore

  confișcate pe vremuri.                  

       Quae mutatio rerum! ---

  Tricolorul nostru persecutat și

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:25:34 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  decâta suferi mai departe sclăvia

  și atârnarea.                                    

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania speră și așteantă

  că în nizuința ei pentru libertate

  o va ajutà întreg acamul româ-

  nesc, cu care una voim a fi de

  aici înainte în veci.                    

  Marele Sfat al Națiunii Române

  din Ungaria și Transilvania.

  Dr. G Crișan secretar.
  

  Dr. St. C. Pop președinte.
  

  ==========================

  Momente istorice.
  

  -- File de ziar. --

  (Sfărșit.)

  15 Noemvire.
  

       Primim stirea, că pe casa co-

  mitatului la Aiud și la Diciosân-

  mărtin s'a arborat steagul nos-

  tru tricolor, iar de la pretura

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:24:08 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  decâta suferi mai departe sclăvia

  și atârnarea.                                    

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania speră și așteantă

  că în nizuința ei pentru libertate

  o va ajutà întreg acamul româ-

  nesc, cu care una voim a fi de

  aici înainte în veci.                    

  Marele Sfat al Națiunii Române

  din Ungaria și Transilvania.

  Dr. G Crișan secretar.
  

  Dr. St. C. Pop președinte.
  

  ==========================

  Momente istorice.
  

  -- File de ziar. --

  (Sfărșit.)

  15 Noemvire.
  

       Primim stirea, că pe casa co-

  mitatului la Aiud și la Ducuisân-

  mărtin s'a arborat steagul nos-

  tru tricolor, iar de la pretura

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:21:06 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  decâta suferi mai departe sclăvia

  și atârnarea.                                    

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:20:39 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  muncit cu brațele noastre și în-

  grășat cu sângele nostru și sub

  nici o condițiune nu mai voiește

  să trăiscă în legătură de stat

  cu națiunea maghiară, ei este

  hotărîtă a-și înflințà pe teritorul

  locuit de dânsa statul său liber

  și independent. Anunțând po-

  poarelor lumii această voință și

  hotărîre a sa, națiunea română

  din Ungaria și Transilvania in-

  voacă pe seama sa sprijinul

  lumei civilizate și geniul liber-

  tății omenești, declarând sărbă-

  torește, că din ceasul acesta,

  oricum ar decide puterile lumii,

  este hotărîtă a perì mai bine,

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:16:02 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  asupra teritorului românesc, care

  dela descălicarea împăratului

  Traian și până astăzi a fost

  
  

   Coloana 4 

  
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:15:27 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania însă nu admite

  mistificarea îndreptățirii preten-

  ziunilor sale prin stările produse

  di încercările seculare pentru

  nimicirea ei, protestează împo-

  triva revendicărilor maghiare

  
  

   Coloana 4 

  
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:14:05 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

       Națiunea română din Ungaria

  și Ardeal nu dorește să stăpâ-

  nească asupra altor neamuri.

  Lipsită cu desăvârșire de orice

  clasă istorică stăpânitoare, na-

  țiunea română prin ființa sa

  însaș celei mai desăvârșite. Pe

  teritorul său strămoșesc națiunea

  română este gata a asigurà fie-

  cărui popor deplină libertate

  națională și organizarea sa în

  stat liber și independent o va

  întocmì pe temeiurile democra-

  ției, care va asigurà tuturor

  indivizilor aflători pe teritorul

  său egalitatea condițiunilor de

  vieață, unicul mijloc al desă-

  vârșirei emenești.                 

  
  

   Coloana 4 

  
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:10:32 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  pretutindeni urmările stăpâni-

  rilor neomenești, națiunea ro-

  mână se abține dela mijloacele

  barbare la regularea raporturilor

  dintră popoare, ci iată protes-

  tează înaintea lumei întregi împo-

  triva fărădelegei guvernului ma-

  ghiar, care și acum încercă a

  supune natiunea română domi-

  națiunei străine și o împiedecă

  dela constituirea sa în stat liber

  și independent.                           

  
  

   Coloana 4 

  
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:08:17 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

   Coloana 3 

  mântul său strămoșesc statul

  său liber și independent. Starea

  produsă prin cima săvârșită

  până acì împotriva libertații

  noastre naționale acum se pre-

  zintă ca o justificare a noului

  atentat, ce se intenționează îm-

  potriva existenței noastre.        

       Ar trebui să ne luăm dreptul

  nostru cu forța, dar oricât de

  hotărâți suntem să jertfim viața

  pentru libertatea națională, în

  ziua, când sărbătorim învinge-

  re civilizațiunii asupra barba-

  riei, și așteptăm legiferarea inter-

  națională, care va înlocui forța

  brutală prin dreptate și înlătură

  
  

   Coloana 4 

  
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:04:00 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

       Această stare de lucriri, pro-

  dusă prin opresiune și fărăde-

  lege, acum guvernul maghiar o

  invoacă de justificare a opunerii

  sale la hotărîrea națiunii ro-

  mâne de a-și întemeià pe pă-

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:02:48 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  prin împiedecarea poporului no-

  stru de a-și mulțumì însuș tre-

  buințele sale industriale, s'au îm-

  pestrițat etnicește română prin

  mijloace artificiale și în scopul

  barbar al nimicirii noastre.     

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 23:01:17 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

       De veacuri clasa oprimătoare

  a poporului maghiar a sfășiat

  trupul națiunii noastre prin icuri

  străine, iar dela înfăptuirea con-

  stituționalismului fals din 1867

  scopul mărturisit al politicei de

  guvernmanet în statul ungar a

  fost deființarea noastră națio-

  nală. Prin colonizări fără rost

  pe pământul strămoșilor noștri,

  prin maghiarizarea necruțătoare

  a tuturor acelor Români, cari

  au fost nevoiți să aibă raporturi

  mai nemijlocite cu stăpânirea

  maghiară, prin invadarea pe te-

  ritorul românesc a sutelor de

  mii de slujbași publici maghiari,

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:58:34 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.             

       Guvernul opresorilor de până

  acìa denegat adesiunea sa la acea-

  stă hotărîre a națiunii române și în

  fața dreptului firesc al fiecărei

  națiuni de a fi stăpână asupra

  sa și a teritoriul locuit de

  dânsa, guvernul opresorilor

  opune forța brutală a statului

  oprimător.                                 

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:56:02 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constituì în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată nelimitat forțele

  sale în serviciul culturii și al

  libertății omenești.              

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:54:59 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  
  

  Către popoarele lumii.

  
  

   Coloana 2 

       Națiunea română din Ungaria

  și Transilvania, ținută de vea-

  curi în robie trupească și sufle-

  teăscă de cătră clasa stăpâni-

  toare a poporului maghiar,

  eliberată acum diu sclăvie

  prin strălucita învingere a ar-

  melor, cari s'au luptat pentru

  drepturile civilizației umane îm-

  potriva principiului barbar al

  opresiunii naționale și de clasă,

  înaintea guvernului opresorilor

  de până aci a delclarat voința

  sa de a se constitui în stat li-

  ver și îndependent spre a-și

  puteà validată

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:48:18 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg. Pentru acesta erau

  simpatiile noastre, pentru Omul,

  care voià pacea și care declarà

  urcând tronul, că are să o

  cerce într'una; nu pentru regele

  Ungariei căzut în ghiarele oli-

  garhiei spurcate ungurești, nu

  pentru Carol IV, care sacționà

  legi de vot universal făurite în

  contra propriilor convingeri.

  Coloana 2

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:46:26 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

       Nouă ne-a fost destul de sim-

  patică figura, totdeauna suriză-

  toare, a tinerului domnitor. Deși

  nu am avut nimie ce să-i mul-

  țimum, deși națiunea română a

  fost pare și pentru el o canti-

  tate neglijabilă; noi am știut

  totuși să-i păstrăm credința până

  în sfârșit și nenorocirea lui deși

  coincide cu norocul nostru, pe

  noi nu ne umple de bucurie.

  Căderea ultimului Habsburg va

  fi pentru neamul românesc tot-

  deauna o amintire tristă.

       De ce oare?

       De aceea, pentrucă foștii săi

  supuși români au știut să facă

  deosebirea între Carol IV. îm-

  păratul-rege și între Carol de

  Habsburg.

  Coloana 2

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:43:24 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  de pe tron aceia pe cari i-a în-

  drăgit el mai tare. O singură

  mângpiere mai are el astăzi,

  coaștiința nevinovăției sale în

  provocarea măcelului mondial.

  Coloana 2

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:37:34 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  
  

   Coloana 1 

  Ultimul Habsburg

  
  

  n'a fost menit să întregească cu

  nouă glorie istoria familiei sale.

  Cei 700 de ani de domnie

  habsburgică nu aveau să se ter-

  mine cum au începat în veacul

  al 13-lea. Și este curios cum

  toc mai statul sfântului Venceslau,

  primul inel de închegare a co-

  roanei, pare a fi fost cel din-

  tâiu, care a dat signalul de dis-

  gregare. S'ar zice, că morții

  de acum șapte veacuri s'au ri-

  dieat dia mormiate, ca să-și

  răsbune.

       Bietul Habsburg! Câte nă-

  dejdi nu va fi avut ei, câte iluzii,

  câte visuri. Cum s'au destrămat

  toate, cum n'a mai rămas din

  ele altceva decât o amară adu-

  cere aminte. Cum l-au alungat

  
  

  Coloana 2

  
  

  Coloana 3

  
  

  Coloana 4

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:33:13 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  U  n  i  r  e  a

  ZIAR NAȚIONAL COTIDIAN

                                                                                                                                                                                         
  

  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 14, 2018 22:32:18 Paraskevas Dimitropoulos

  Anul   XXVIII.                                      BLAJ, Sâmbătă 23 Noemvrie 1918.                         Nr de propagandă  9.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description