Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie

Edit transcription:

...

Transcription saved

Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

LIBERTATEA --- 4 --- Nr. 32

Coloana 1

Se mai spune și aceea, că

retragerea de aceea se va face,

că întrînd armata austroungară

în Belgrad, capitala (orașul cu

scaunul domnesc) al Sîrbiei,

puterile calelalte vor avea cu-

vînt a păși la mijloc și a opri

pe Austroungaria de a încălca

mai departe țara oarecum că-

zută deja naintea ei.

Demonstații slave mari

Ziarul german „Tägliche

Rundschau” din Berlin, pri-

mește din Petersburg știrea,

că cercuri largi de patrioți

ruși vor să pună la cale zi-

lele astea o uriașă de-

monstrație slavă în Pe-

tersburg, - chemând toată

lumea cetății la adunări pa-

triotice și la ieșiri în strade,

cu drapele, cu cîntece națio-

nale și cu muzici, ca demon-

strație pentru avîntarea ini-

milor slave!.

Pornitorii mișcării au fă-

cut întrebare la oamenii pu-

terii, de le-ar fi neplăcută o

astfel de demonstrație, - la

ce li-s'a răspuns că nu, pot

s'o facă.

Semn că conducătorii ruși

nu se gîndesc să iee cu do-

molui și cu bună pe contrarii

Slavilor, ori să-i îndulcească

prin purtări cruțătoare. Din

potrivă, par'că vor să verse

oleiu pe foc!

Directorii marilor bănci,

chemați la sfat.

Îndată ce s'a înțeles cu ga-

zetele, că dară în astfel de zile

grele pentru țară, să fie toate

de ajutor conducerii țării, -

ministrul peședinte Tisza a che-

mat mâne-zi la sine și pe di-

rectorii marilor bănci din Pesta

și s'a sfătuit cu ei în privința

ținutei ce să o aibă.

Căci, spăimîntate de vestea

războiului, băncile de regulă își

închid și ele pungile și nu mai

dau bani, iar pe datorașii

lor îi silesc la plățo mari

și repezi, împingînd pe mulți

din eì în ruină.

Guvernul a dat sfat bănci-

lor să nu-și peardă cumpătul.

Banii ce-i au și ce pot încă

strînge dela datorașii lor, -

să-i țină pentru trebuin-

țele armatei, să-i dee adecă

împrumut statului, ca să aibă

cu ce-și purta războiul.

Pe datorașii lor însă, să-i

Coloana 2

cruțe, să nu-i strîngă prea tare

la plăți, prin cari să-i împingă

în bancroturi. Mai ales că ma-

rile bănci șì-au dat cei mai

mulți bani împrumut tot la

bănci, mai mici decît ele. Să

nu le silească acum pe acelea

prea tare, ca să nu le împingă

cu grămada în bancrot! (Că și

așa vor bancrota ele destule!..)

Căderea prețurilor

la bîrtiile de stat și

altele.

La marele tîrg de hîrtii de stat

și de alte „hîrtii de valoare” (obli-

gații și acții de ale marilor intre-

prinderi), cari se vind la bursă în

Pesta, - știrea că Împărăția a tri-

mis ultimat Sîrbiei, a stîrnit o spaimă

mare. Fiecare prorielar de hîrtii

de valoare a început a și îmbia hîr-

tiile cu mult mai ieftin decît ieri,

numai să vadă banii pe ele !

De ce? Le e frică, că prin război

să ruinează oameni și intreprinderi

și sărăcește iara, - așa că acțiile

și hîrtiile lor, cari azi se vînd cu

preț bun la bursă, după cum de

bine i-a mers intreprinderii și a în

florit, - ca mâne poi ajunge la

jumătatea prețulul ori sub, -

și de aceea fiecare ar vrea să

scape de hîrtiile ce are, vînzîndu le

acum numai cu ceva mai iesne

ca în zilele de pace de până acum.

Că mâne poate va fi silit a le vinde

și mai lezne !

Urmarea acestei temeri s'a vă-

zut în faptul, că încă Vineri au scă-

zut următoarele hîrtii de preț (acții

și obligații) ale celor mai mari a-

șezeminte de bant și intreprinderi

din țară :

Joi, Vineri

Magyar Hitel cor. 744 --- 726 ---

Jelzálog Bank „ 370 --- 352 ---

Magyar Bank „ 448 --- 439 ---

Leszámitoló Bank „ 448 --- 434 ---

Rimamurányi „ 556 --- 532 ---

Közuti Vasut „ 554 --- 526 ---

Városi Villamos „ 296 --- 288 ---

Salgótarjáni „ 630 --- 605 ---

Fabrica Ganz „ 2345 --- 2200 ---

Și așa mai departe. Cu alte cu-

vinte: Acția dela marea bancă din

Pesta „Magyar Hitel”, care ca Joi

se trecea cu 744 cor., Vineri o îm-

bia cu 726, cu 18 cor. mai lesne

într'o sîngură zi! Și doar a-

ceea e bancă mare, puternică, dacă

acțiile ei au trecere la tîrgul de

bursă! Dar cei-ce au hîrtiile ei a-

cum, se tem că trebuind să dee

bani statului, după războiu va fi

așa slăită de bani, încît nu o să

mai aibă așa preț hîrtiile ei.

„Jelzálogbank”-ul din Pesta, de

Joi până Vineri, cu 18 cor. mai

ieftină.

Și așa mai departe.

Sîmbătă apoi ele au scăzul și

mai tare !

Iar acum, după mobilizare,

vor scădea încă și mai mult !

Pentru oamenii nostrĭ.

Să nu se sparie oamenii nostri

cari au bani în bănci și acții

dela băncile romănești !

Aceea ce se petrece cu hîrtiile de

valoare (obligațiile) și cu acțiile băn-

cilor și intreprinderilor mari din Pesta,

ta tîrgul de bursă, - să nu facă spaimă

nici unui Român care are și ei acții

dela băncile românești ori bani de-

puși la aceste bănci ale noastre.

Coloana 3

Acțiile băncilor din vorbă nu-'s

scrise pe nume, ci la purtător. Cine

o are în mână a acelnia e, (ca hîr-

tiile de bani, de 100, de 1000 cor.)

De aceea să și pot vinde așa la bursă

ca o marfă ce e a ori-cui

Acțiile băncilor nostre sunt toate

scrise pe numele celui ce le are

și ele n'au primire la bursă ! Așa nici

nu le privește urcarea ori căderea

prețurilor hîrtiilor de valoare dela

bursă! Ale noastre bănci nici nu vor

ajunge a da bani împramut statului,

ca apoi să aibă frică că războiul ar

zgudni statul și după războiu nu și-ar

mai vedeà în grabă banii dați, - de

unde urmează scăderea prețului hîr-

tiilor salem - ci ale noastre bănci își

vor urma mersul lor firesc, așezat.

Atît doar, că ne-mai pufînd căpătà

bani dela băncite mari, nu vor mai

puteă da nici ele împrumuturi, decît

în măsuri mai mici.

Ai nostri oameni să fie dar li-

niștiți, să-și lase banii așezați în bănci,

că în bun loc sunt, ba în mai bun ca

dacă i-ar aveà la ei acasă. Că de se

știe că cutare și-a scos banii din bancă

și-i are acasă, - cine-ți stă bun că

oameni răi nu-ți vin și ți-i zmulg în

astfel de zile răsturnate și nebume !

Mai bine stau în bancă !

Judecată,

fără ascultare!

Sîrbia zice - prin rostul băr-

baților săi politici, - că aceea ce

i-se întîmplă ei, e o nedreptate u

riașă. Pe noi vecina Austrie ne ju

decă, zice, fără a ne fi ascultat.

A făcut cercetări în Bosnia, dar

nu ne-a arătat ce s'a dal (ori s'a

luat) ca să putem răspunde ori

aduce dovezi că acele mărturisiri

sunt nedrepte, făcute de niște ne-

norociți arestați, - ci luîndule

toate de drepte și adeve-

rite, ne ia acum pe noi de pept.

Coloana 4

Bulgaria

se bucură, lucru mare, de ne-

cazul vecinei sale, Sîrbia. Ziarele

bulgare scriu, că gloanțele lui Prin-

cip, nu au nîmeril numai pe prin-

cipele de coroană austriac și pe

soția sa, ci și pe Sîrbia însași!

Ea, Bulgaria, zice că va rămî-

nea neutră (nemestecîndu se în

ceartă), - până cînd irebuințele

Monarchiei (austroungare) i-are cere

șă-și schimbe această ținută!..

Glotașii

chemați șe ei sub arme

- Să nu se sparie familiile lor! ---

Precum vedeți din scrisoarea

pe care comanda militară de aici

a adresat'o foii „Libertatea”,

--- nu sunt chemați sub armă numai

soldații pân' la 30 de ani și hon-

vezii (pân' la 32 ani), ci și giotașii,

--- oamenii ieșiți și dela honvezime

dela 33 --- 45 ani, de pe coprinsurile

trupelor mobilizate.

Să nu fie de familile glotașilor

rău înțeleasă această chemare. Glo-

tașii nu au menirea de a merge

și ei în războiu, ci de a face

paza în lăuntrul țării, în locul ar-

matei regulate, --- pentru ca acea

armată să poată fi dusă toată în

liniile de foc.

Glotașii ar putea fi folosiți și

ei ca întărire a trupelor numai în

cazul, cînd inimicul ar fi înfrînt ar-

matele noastre regulate la hotare

și acelea s'ar retrage la hotare

și acelea s'ar retrage, cu rindurile

rărite, spre lăuntrul țării.

Atunci ar fi mînați și dintre

glotași unele părți spre a întregì

șirele slăbite ale armatei regulate.

colțul din dreapta și jos

„LIBERTATEA”

iese de 2 oir pe săptămînă în timpul războiului.

Nu putem lăsa pe oamenii nostri să aștepte o săptămână întreagă

după știrile de pe cîmpul de războiu, de aceea conducerea foii noastre

a hotărîl, a scoaie foaia de 2 ori pe săptămînă în acest timp de furtună

grozavă. Un număr va ieșì Linia, altul Joja. În fiecare Marți și în fiecare

Vineri, abonații își pot afla foile în poșta lor.

Numărul de Lunia, adecă numărul de războiu, costă 1 cor. 50 fil.

pe 2 luni de zile. Ăcei abonați la foaia noastră regulată, cari vor să

capete și numărul de Lunia, să trimită numai decît 1 cor. 50 fil., pe

adresa „Libertatea” în Orăștie Szászváros. După 2 luni, decă împreju-

rările vor fi tot rele, se va renoì abonamentul pe alte 2 luni.

Numărul de față îl capătă toți abonații, dar numărul de Luni viitoare,

numai aceia cari au trimis piata pentru ei.

Cei ce n'au trimis încă piata pentru foaia regulată pe jumătatea

a doua, se trimiă și aceea, că astfel li se oprește foaia de Joia.

=== Pune-ți vă barem 2 din cari aveți foaia regulată și trimiteți și după

numărul de Lunia, dacă unuia fiecăruia vi-ar fi prea mult a abona și acel număr.

=== Abonații regulați, dați în samă împărșitorului de foi în co-

mună: să nu-vă dee foaia la nime altul în mână, decît d-voastre!

Că de nu cine vă ia foaia dela împărțitor, nu vi-o mai dă, și

ve năcăjiți apoi pe noi, zicînd că nu vi-am trimis'o. De aici să trimit

foile foiarle regulat la toși cei în drept.

___ Îndemnați și pe alții a-și abona foile, ca să-și aibă fiecare

foaia sa, să nu fie silit a să cere, ori a vă lua dela postar, foaia

dvoastre. Numai atunci veți fi pe pace de - oaspeții nepoftiți la

foaia dvoastră.

--- Abonații noi (cari azi nu au foile noastre deloc), să trimită: 2 cor.

50 fil. pe jumătate de an pentru foile regulate (fâră Bobîrnaci, sau 3 cor. cu

Bobîrnaci), și încă 1 cor. 50. pentru numărul de războiu pe 2 luni.