Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 103

• March 25, 2017 00:02:47 Tiu Elena

  106

  Astadi beau, mă veselesc,

  Căci averea îmi rămâne;

  Sau mai știu eu cât trăiesc?

  Poate mor astădi ori mâine.

  
  

  Deci țigani acum să'mi trageți

  Hori frumoase până'n zori;

  Na-vă bani! na-vă și beți!

  N-am să'ngrop cu mine-averi.

  
  

  Ce folos e și iubirea,

  Că'n etern n-am să trăiesc;

  Nu-i stabilă fericirea,

  Toți subt glie putredesc.

  
  

  Tuturora ca resplată,

  Căți se nasc pe-al nost pământ;

  Li-e moartea blăstămată

  Și cu recele mormânt.

   .semn grafic

  
  

  Bătrânul erou își vede moartea.
  

  
  

  Mai repus cu morlo! punendumă'n pat,

  Și'n urmă!....Oh! vai!...Și'n urmă

  Nu-e destul numai că zac ca sfărmat

  Ci vrea, și vine, ...vine de mă zugrumă.

  
  

  Și credeți că am să'ți fac pe voaie!?

  Ție?..Ție?-Nu! Nu mă supun!

  Nu m-am dat în luptă la droaie

  De pismași, ce m-au cuprins în drum;

• March 23, 2017 13:31:22 Tiu Elena

  106

  Astădi beau, mă veselesc,

  Căci averea îmi rămâne;

  Sau mai știu eu cât trăiesc?

  Poate mor astădi ori mâine.

  
  

  Deci țigani acum să'mi trageți

  Hori frumoase până'n zori;

  Na-vă bani! na-vă și beți!

  N-am să'ngrop cu mine-averi.

  
  

  Ce folos e și iubirea,

  Că'n etern n-am să trăiesc;

  Nu-i stabilă fericirea,

  Toți subt glie putredesc.

  
  

  Tuturora ca resplată,

  Căți se nasc pe-al nost pământ;

  Li-e moartea blăstămată

  Și cu recele mormânt.

  
  

  Bătrânul erou își vede moartea.
  

  Mai repus cu morlo! punendumă'n pat,

  Și'n urmă!....Oh! vai!...Șin urmă

  Nu-e destul numai că zac ca sfărmat

  Ci vrea, și vine, ...vine de mă zugrumă.

  
  

  Și credeți că am să-ți fac pe voaie!?

  Ție?..Ție?-Nu! Nu mă supun!

  Nu m-am dat în luptă la droaie

  De pismași, ce m-au cuprins în drum;

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 23, 2017 13:23:00 Constantin Nicoleta - Corina

  106
  

  Astazi beau, mă veselesc,
  

  Căci averea îmi rămâne;
  

  Sau mai ştiu eu cât trăiesc?
  

  Poate mai astezi ori mâine.
  

  
  

  Deci ţigani acum să'mi trageţi
  

  Flori frumoase până'n zori;
  

  Na-vă bani! na-vă şi beţi!
  

  N-am să'ngrop cu mine-averi.
  

  
  

  Ce folos e şi iubirea,
  

  Că'n etern n-am să trăiesc;
  

  Nu-i stabilă fericirea,
  

  Toţi subt glie putrezesc.
  

  
  

  Tuturora ca răsplată,
  

  Câţi se nasc pe-al nost pământ;
  

  Li-e moartea blăstămată
  

  Şi cu recele mormânt.
  

  
  

  Bătrânul erou îşi vede moartea.
  

  
  

  Mai repus cu morte! punândumă'n pat,
  

  Şi'n urmă!....Oh! vai!...Şinurmă
  

  Nu-e destul numai că zac ca sfărmat
  

  Ci vrea, şi vine,...vine de mă zugrumă.
  

  
  

  Şi crezi că am să-ţi fac pe voaie!?
  

  Ţie?..Ţie?-Nu! Nu mă supun!
  

  Nu m-am dat în luptă la droaie
  

  De pismaşi, ce m-au cuprins în drum;
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description