Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 51

• March 24, 2017 05:36:24 Raluca Man

  54

  Dar eroii nu să’nfrică vădend moartea’n lac de sânge,

  Merg românii, merg, merg tot înainte.

  
  

  Vin plumbi, vin, vin din ori-ce parte,

  Lovesc pe tată, cade de-ngă fiu cu pușca, pe spate.

  Fiul c-o mână pe armă, cu alta tata’și prinde,

  Il ridică’n brațe și’l șterge de sânge,

  
  

  Il scutură. - Nu suflă. Ce să mă fac Doamne sfinte!

  Tată! zi’mi baremi o vorbă. Și’ncepe a plânge.

  Tatăl capu și’l ridică. Și gemând încet îi zice:

  Vedi pismașii!... Vedei? - Mergi și sarele’nainte!

  
  

  Fiu’l lase jos, s’aruncă, ca și o săgeată,

  Tatăl să ridică, îl privește, cu fruntea’nsângerată.

  În urmă-i strigă, vădendul curăjos:

  Inainte! Nu te da Ioane! - și murind să lasă jos.

  ---------------

• March 22, 2017 07:53:57 Raluca Man

  54

  Dar eroii nu să’nfrică vădend moartea’n lac de sânge,

  Merg românii, merg, merg tot înainte.

  
  

  Vin plumbi, vin, vin din ori-ce parte,

  Lovesc pe tată, cade de-ngă fiu cu pușca, pe spate.

  Fiul c-o mână pe armă, cu alta tata’și prinde,

  Il ridică’n brațe și’l șterge de sânge,

  
  

  Il scutură. - Nu suflă. Ce să mă fac Doamne sfinte!

  Tată! zi’mi baremi o vorbă. Și’ncepe a plânge.

  Tatăl capu și’l ridică. Și gemând încet îi zice:

  Vedi pismașii!... Vedei? - Mergi și sarele’nainte!

  
  

  Fiu’l lase jos, s’aruncă, ca și o săgeată,

  Tatăl să ridică, îl privește, cu fruntea’nsângerată.

  În urmă-i strigă, vădendul curăjos:

  Inainte! Nu te da Ioane! - și murind să lasă jos.

  ---------------

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 22, 2017 07:51:12 Raluca Man

  54

  Dar eroii nu să’nfrică vădend moartea’n lac de sânge,

  Merg românii, merg, merg tot înainte.

  
  

  Vin plumbi, vin, vin din ori-ce parte,

  Lovesc pe tată, cade de-ngă diu cu pușca, pe spate.

  Fiul c-o mână pe armă, cu alta tata’și prinde,

  Il ridică’n brațe și’l șterge de sânge,

  
  

  Il scutură. - Nu suflă. Ce să mă fac Doamne sfinte!

  Tată! zi’mi baremi o vorbă. Și’ncepe a plânge.

  Tatăl capu și’l ridică. Și gemând încet ăi zice:

  Vedi pismașii!... Vedei? - Mergi și sarele’nainte!

  
  

  Fiu’l lase jos, s’aruncă, ca și o săgeată,

  Tatăl să ridică, îl privește, cu fruntea’nsângerată.

  În urmă-i strigă, vădendul curajos:

  Inainte! Nu te da Ioane! - și murind să lasă jos.

  ---------------

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description