Hans Thiess si electricitatea in razboi

Brasoveanul Hans Thiess (1890-1995) se afla in vara anului 1914 la Muenchen, unde studiaza ingineria. Dupa ce toti colegii de camera se oferisera ca voluntari, se intoarce la inceputul lunii august in Transilvania cu intentia de a se inrola in armata. Familia il convimge insa sa se intoarca in Germania. Dupa un an petrecut la facultatea ramasa aproape fara studenti, primeste ordinul de inrolare in regimentul de infanterie al honvezilor din Brasov. Odata ajuns in orasul natal, este contactat de un coleg de facultate, care s-a inrolat in regimentul de voluntari 2 din Praga. La sugestia acestuia ii acompaniaza sora si logodnica la Praga, unde pe 16 august imbraca si el uniforma de soldat al Imperiului Austro-Ungar. De ziua lui, pe 9 octombrie, este transferat la Viena, in cadrul Sectiei de Componente Electrice (Elektroersatzabteilung). Ajuns in capitala, urmeaza cursuri si ia parte la instructii in domeniul blocajelor de tensiune inalta (Hochspannungshindernis) si al trenurilor elecrice (Elektrozug). Aceste "trenuri" sunt niste motoare pe benzina montate pe vagoane, si care se folosesc la generarea de curent electric pentru ventilatoarele, pompele de apa, bormasinile cu percutie folosite la escavarea grotelor de pe fronturile din Galitia si din Dolomiti. Prima jumatate a lunii noiembrie o petrece in Brody (Ucraina de astazi) unde supravegheaza instalarea si punerea in functiune a masinariilor necesare pentru generarea curentului electric intr-un lagar. Incepand cu sfarsitul lui ianuarie 1916 a fost insarcinat cu instalarea masinariilor din transeele Bielorusiei de astazi. Pe data de 23 februarie este insarcinat cu comanda unei unitati de electrotrenuri in Trient (astazi Italia). Instalarea masinariilor se face in statiunea Rovereto, din care s-a evacuat anterior populatia civila. In data de 1 octombrie Thiess primeste gradul de sublocotenent (Faehnrich). Avansarea este insotita de o scurta permisie, isi viziteaza familia in Brasov. In iarna anului 1917 unitatea lui Thiess este transferata la Levico Terme. In ianuarie 1918 este decorat cu medalia Karl-Truppenkreuz, iar in martie urmeaza avansarea la gradul de locotenent in rezerva (Leutnant der Reserve). Primeste din nou o permisie, in timpul careia ia parte la cursurile Facultatii de Inginerie din Muenchen. Dupa destramarea Monarhiei Austro-Ungare se intoarce la Muenchen pentru a isi incheia studiile. In mai 1919 isi ia licenta cu calficativul "gut". Dupa o scurta perioada petrecuta la Uzina Electrica din Innsbruck (Austria) se intoarce in toamna lui 1919 la Brasov. In februarie 1920 este inrolat pentru doua luni in corpul VII al Armatei Romane avand gradul de locotenent, la "Serviciul de Geniu". Dupa demobilizare s-a angajat la Uzina Electrica Sibiu-Sadu, unde a ramas pana la pensionare. Nonagenarul Thiess si-a lipit pozele, scrisorile si alte documente in 8 albume.