Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie
Transcription
Transcription history
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
Și toată artileria (tunarii),
toată cavaleria (husarii), hon-
vezii și taote trupele întregi-
toare și ajutătore de pe co-
prinsurile acestor regimente.
Lă Arad, au poruncă de
mobilizare regimentele No 29.
33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.
și toate trupele ce să țin de
ele. Și încă 6 corpuri. Corpul
12 din Ardeal nu e între are
părți de trupe în Bosnia.
Trupele cari se află Bos-
nia-Herțegovina, sunt puse pe
picior de războiu și ele.
Așadar din Regimentul ro-
mânesc 64 dela Orăștie, numai
batalionul 3. aflători în Bosnia
e mobilizat. Toți rezeviștii ce
se țin de acel batalion, au fost
chemați sub arme și trimiși re-
pede la trupa lor.
Celalte batailloane vor fi
mobilizate numai cînd s'ar de-
creta mobilizarea și mai departe.
Corpul No 7. de armată (de
Arad) e cel care pleacă asupra
Sîrbiei în linia întîie.
________
Străduința cea mare
a puterilor mari, este astăzi
numai una: Să localizeze răz-
boiul! Să-l facă adecă a se măr-
ginì între Austria și Sîrbia, și
să nu între în foc și alte state.
________
Despre mișcările trupelor
nu e iertat să publicăm nimic,
--- anume că au plecat de colo și
de colo atîtea și atîtea trupe, că
ele sunt acum colo ori dincolo.
Numai ce se dă de însaș comanda
militară spre publicare.
Comanda militară va da însă
foilor stiri de pe cămpul de răz-
boiu, pe cît va aftà de lipsă și că
publicarea lor nu e spre vre un
rău al armatei.
.
=== Numărul nostru viitor va ieșì
J o i, și atunci vom aveà știri intere-
sante de cîmpul de luptă.
Spre cumpărare aflați foaia
„Libertatea” la vînzători în: Alba-
Iulia, Blaj, Hunedoara, Sibiiu, Bra-
șov, Hațeg, Brad, Lugoj, Seliște,
Dobra, Ilia, Lipova, Ghioroc, Șom-
cuta-mare, Beiuș, Vinț, Turda, Vîr-
șeț, Criștior, Lugoș, Baia-de-Criș,
și altele.
__________
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
Și toată artileria (tunarii),
toată cavaleria (husarii), hon-
vezii și taote trupele întregi-
toare și ajutătore de pe co-
prinsurile acestor regimente.
Lă Arad, au poruncă de
mobilizare regimentele No 29.
33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.
și toate trupele ce să țin de
ele. Și încă 6 corpuri. Corpul
12 din Ardeal nu e între are
părți de trupe în Bosnia.
Trupele cari se află Bos-
nia-Herțegovina, sunt puse pe
picior de războiu și ele.
Așadar din Regimentul ro-
mânesc 64 dela Orăștie, numai
batalionul 3. aflători în Bosnia
e mobilizat. Toți rezeviștii ce
se țin de acel batalion, au fost
chemați sub arme și trimiși re-
pede la trupa lor.
Celalte batailloane vor fi
mobilizate numai cînd s'ar de-
creta mobilizarea și mai departe.
Corpul No 7. de armată (de
Arad) e cel care pleacă asupra
Sîrbiei în linia întîie.
________
Străduința cea mare
a puterilor mari, este astăzi
numai una: Să localizeze răz-
boiul! Să-l facă adecă a se măr-
ginì între Austria și Sîrbia, și
să nu între în foc și alte state.
________
Despre mișcările trupelor
nu e iertat să publicăm nimic,
--- anume că au plecat de colo și
de colo atîtea și atîtea trupe, că
ele sunt acum colo ori dincolo.
Numai ce se dă de însaș comanda
militară spre publicare.
Comanda militară va da însă
foilor stiri de pe cămpul de răz-
boiu, pe cît va aftà de lipsă și că
publicarea lor nu e spre vre un
rău al armatei.
.
=== Numărul nostru viitor va ieșì
J o i, și atunci vom aveà știri intere-
sante de cîmpul de luptă.
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
Și toată artileria (tunarii),
toată cavaleria (husarii), hon-
vezii și taote trupele întregi-
toare și ajutătore de pe co-
prinsurile acestor regimente.
Lă Arad, au poruncă de
mobilizare regimentele No 29.
33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.
și toate trupele ce să țin de
ele. Și încă 6 corpuri. Corpul
12 din Ardeal nu e între are
părți de trupe în Bosnia.
Trupele cari se află Bos-
nia-Herțegovina, sunt puse pe
picior de războiu și ele.
Așadar din Regimentul ro-
mânesc 64 dela Orăștie, numai
batalionul 3. aflători în Bosnia
e mobilizat. Toți rezeviștii ce
se țin de acel batalion, au fost
chemați sub arme și trimiși re-
pede la trupa lor.
Celalte batailloane vor fi
mobilizate numai cînd s'ar de-
creta mobilizarea și mai departe.
Corpul No 7. de armată (de
Arad) e cel care pleacă asupra
Sîrbiei în linia întîie.
________
Străduința cea mare
a puterilor mari, este astăzi
numai una: Să localizeze răz-
boiul! Să-l facă adecă a se măr-
ginì între Austria și Sîrbia, și
să nu între în foc și alte state.
________
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
Și toată artileria (tunarii),
toată cavaleria (husarii), hon-
vezii și taote trupele întregi-
toare și ajutătore de pe co-
prinsurile acestor regimente.
Lă Arad, au poruncă de
mobilizare regimentele No 29.
33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.
și toate trupele ce să țin de
ele. Și încă 6 corpuri. Corpul
12 din Ardeal nu e între are
părți de trupe în Bosnia.
Trupele cari se află Bos-
nia-Herțegovina, sunt puse pe
picior de războiu și ele.
Așadar din Regimentul ro-
mânesc 64 dela Orăștie, numai
batalionul 3. aflători în Bosnia
e mobilizat. Toți rezeviștii ce
se țin de acel batalion, au fost
chemați sub arme și trimiși re-
pede la trupa lor.
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
Și toată artileria (tunarii),
toată cavaleria (husarii), hon-
vezii și taote trupele întregi-
toare și ajutătore de pe co-
prinsurile acestor regimente.
Lă Arad, au poruncă de
mobilizare regimentele No 29.
33. 37. 39. 43. 46 61 și 101.
și toate trupele ce să țin de
ele. Și încă 6 corpuri. Corpul
12 din Ardeal nu e între are
părți de trupe în Bosnia.
Trupele cari se află Bos-
nia-Herțegovina, sunt puse pe
picior de războiu și ele.
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
publicațiuni anume, ce privesc
pe cei obligați față de armată
în acel ținut. Să pot vedeà pe
la toa te primăriile.
Primăria orașului Pesta a
afișat o publicațiune care arătă
că au căpătat porunca de mo-
bilizare regimentele de infante-
rie No 6. 23. 32. 38. 44. 52
68. 69. și 86 ce se țin de cor-
pul din Pesta. Apoi regimentele
de hușari 7. 8. 10. 13.
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
Cari regimente
se mobilizează?
-----
Foaia oficioasă a rînduit mo-
bilizarea alor vre-o 8 corpuri de
armată. Pe cuprinsul fiecărui
corp se afișează (se lipesc pe
păreți) în orașe și în comune,
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
______________
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel unguresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului unguresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Și va trebuì să steà, cu înima
ca tăiată de cuțite, capul statului
major, care diriguià planurile de
luptă, --- să steà și să privească
neputincios, din Budapesta, mișcă-
rile și luptele nesnădăjduite ale
oștirii patriei sale !
______________
Fuga din Belgrad
Din Zimony --- orașul de pe
țărmul unguresc al Dunării în fața
Belgraduluo, se dă Sîmbătă urmă-
toarea telegramă :
Zimony, 25 Iul. --- In decursul
serii a sosit aici o nouă corabie
din Belgrad, aducînt (peste Dunăre)
cetățenii austroungari, cari fug din
orașul sîrbesc pe pămînt ungar.
Corabia e plină, plină, de fugari.
Ei spun, că după plecarea baronu-
lui Giesl, a urmat o colosată fer-
bere în tot orașul. Soldații silesc
pe locuitori să plece cît se pate
mai repede din oraș ! Femeile
și copiii au plecat toți din
oraș ! Barbații cari numai sînt în
stare a purta arme, --- toți sînt
înarmați și, sub conducere de sol-
dați, sînt trimiși de pază, pentru
slujba de patrule, pe lingăriul Sava.
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel ungaresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului ungaresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
--- Atunci mă supun, --- zi-
se înfrânt generalul...
Detectivii îl luară de braț și
plecară cu el. Și a fost dus în pa-
latul comandei militare din Buda,
unde e păzit.
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel ungaresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului ungaresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
---- Excelență ! ---- ziseră apoi
detectivii generalului sîrbesc, ----
starea de războiu între Sîrbia și
Austroungaria a întrat dela 6 ore,
-- în urma acestei stări, te decia-
răm prisoner de războiu.
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel ungaresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului ungaresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Polițiștii îl prinseră de braț pe
general. Fata țipă (zbieră) speriată.
Atunci detectivii lăsară brațul ge-
neralului spre a liniștì pe dșoara,
că nu i-se va întimplà niei un rău
tatălul ei.
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
telegrama de chemare acasă. In-
dată a plecat. In Graț s'a urcat
încă o doamnă în cupeul în care
se afla, înaltul ofițer sîrbesc. Cînd
trenul a ieșit, Sîmbătă după amiaz,
de pe pămînt austriac trecînd pe
cel ungaresc, ---- doamna din cu-
peul generalului s'a dat jos și a
șoptit ceva călăuzului ungaresc. In
scuri s'a lățit vesrea, că Voevodul
P u t n i k, capul statului major al
armatei sîrbești, se află pe tren !
Toată lumea începu a merge să-l
vadă ! Se îmbulza om pe om la
ușa cupeului voevodulul. Mirat de
asta, generalul frasă perdelele și
încuie ușa cupeului.
Pe drum dol gendarmi se ur-
cară la o gară pe același vagon
și păziră acel cupeu. Fuseseră che
mați anume. Căci se înserase. Erau
aproape oarele 10 seara, cînd tre-
nul sosi la Pesta. Aci doi detectivi
și 2 gendarmi întrară în cupeul ge-
neralului, zicîndu i :
---- Provocăm pe Excelenția Ta
să ne urmezi. Suntem polițiști de
sta.
---- De ce ? întrebă aprins, pe
franțusește, generalul. Nu mă su-
un chemării voastre.
---- Atunci vom fi siliți a ne fo-
losì de forță (de putere).
---- Asta o puteți face ! ---- zise ge-
neralul și ridică mâna dreaptă sus.
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Generalul sîrb Putnic
prins în Ungaria!
Voevodul Putnik general, ca-
pul statului major al armatei șîr-
bești, se afla în Gleichenberg cu
fiica sa, la scălzi. Vineri a căpătat
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Dunării, în jumătate de zi îl zdro-
besc de-l prăbușesc într'un mor-
man de ruine! Lăsindu-i pe aus-
trieci să între în oraș, --- își
cruță orașul însuși. Toată Curtea,
vistieria statului și lucrurile de
preț și armata, s'a fost re-
tras deja în jos, în orașul
Craguievaț, care găzduește azi
pe Rege și conducerea țării.
Incă Sîmbătă noaptea spre
Duminecă s'a făcut trecerea unei
părți a armatei noastre în Bel-
grad, ---- precum spun foile un-
gurești din Arad.
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Așa apoi cu ziua Sîmbătă
d. a. la orele 6, --- între Sîrbia
și Austroungaria a întrat starea
de războiu. Se spune că armata
austroungară a și dat încă a-
tunci sara semnul începutului
războiului: trăgînd cîteva
pușcături de tun de pe
țărmul stîng ai Dunării
asupra Belgradului.
La asta din cipitala sîrbească
au răspuns alte cîteva pușcă-
turi de tun, ca un fel de salut.
Tunurile austriece spuneau:
--- Vă salutăm, neas-
tîmpăraților vecini, ve-
nim !
Cele sîrbești răspundeau:
--- Suntem și noi aici,
vă așteptăm, veniți !
Dar apoi din parte sîrbească
au încetat pușcăturile, --- căci
acolo lucrul era hotărit: Impo-
trivire în jurul Belgradului nu
se face! Orașul va fi predat
fără luptă. Că de primesc
lupta din el, --- apoi tunurile
austriace de pe țărmul stîng al
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Răspunsul Sîrbie
nu e mulțumitor.
Sîmbătă după amiazi aproape
de orele 6, pe cînd îi era dară
terminul pus, ---- ministrul pre-
ședinte Passici al Sîrbiei, s'a în-
fățișat la ambasadorul Austro-
Ungariei și i-a dat răspunsul Sîr-
biei la Ultimat.
Baronul Giesl, amasado-
rul Austroungariei, l'a cetit și
i-a și spus îndată ministrului-
președinte sîrbesc, că acest răs-
puns --- nu e mulțumitor !
El, ambasadorul, potrivit po-
runcii ce are dela guvernul seu,
e silit dar să plece din Bel-
grad ! ---- Ceea-ce înseamnă:
ruperea legăturilor de
vecini pacinici și întra-
rea stării de războiu în-
tre Impărăție și vecina sa Sîrbia!
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele maĭ nouă. ---
--- Primite la Budapesta Sâmbătă noaptea. ---
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Știrile de Duminecă.
--- Cele ma nouă. ---
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongrad, Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
__________
Gloatele
vor fi chemate sub armă în
comitatele Arad, Bichiș, Bihor,
Cenad, Ciongradm Hajdu, Ca-
raș-Severin, Timiș și Torontal.
__________
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt !
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt!
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia !
O încăerare asemenea cum-
plită și greu de prevăzut că în
ce fel s'ar sfirșì !
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
Așa în Balcani va fi o cum-
plită împletire de brațe vrășmă-
șite, o trîntă sălbatecă; om pe
om va sări punîndu-i genun-
chele 'n pept, --- și numai Dzeu
poate prevedea nainte, cai din
trîntași ar rămînea la urmă zdro-
biți la pămînt!
Așa, avînd Sîrbia și Romă-
nia și Grecia de lucru acolo în
josul Dunărei, Austroungaria șo
Germania ar rămînea cu mînile
slobode de a să încăera cu Ru-
sia și Francia!
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
fi în jurul și în josul nostru:
Bulgaria va fi pusă la
cale de Austria și Germania, să
atace Romănia, pentru a-i da
de lucru acolo și a nu putea
fi de vre un ajutor cumva Ru-
siei!
Turcia va ataca pe Gre-
cia, pentru a o face să nu fie
de tolos ortacei sale Sîrbia,
ou care are legături de arme
Italia va întra în Albania
și va ataca aci în coaste pe
Sîrbia, pentru ca asta să nu
poată sărì în coastele Austriei
și Ungariei.
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
Austroungaria a răspuns că
nu poate ; a respins intrevenirea,
--- lucru ce i-se ia în nume de
rău de cele două puteri, cari
nădăjduiau a putea împăca pe
cele două certate.
__________
Icoană fioroasă.
Impletire grozavă de brațe
și de arme, în Balcani!
De va izbucnì marele răz-
boiu european, apoi iaca ce poate
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
Dăr la asta să nu să gîndească
familiile glotașilor. Cînd a ajuns
lucrul la atît, până atunci soartea
războiului s'a hotărît! Aceea
se hotărește în încăerările puter-
nice și sîngeroase ale armatei re-
gulate cu inimicul.
__________
Rusia și Francia
--- respinse.
Incă Sîmbătă Rusia și Fran-
cia au făcut încercare la Austro-
ungaria ---- prin conzulii lor din
Viena, ---- să lungească terminul
cel prea scurt al Ultimatului.
Cele două țări au zis: „Dă-ne
timp și prilegui să între-
venim la Belgrad, să fa-
cem pe Sîrbi a vă primì
cererile !...
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
-
Nr. 32 --- 5 --- LIBERTATEA
Coloana 1
centru
Coloana 2
Coloana 3
Coloana 4
Description
Save description- 45.85||23.200000000000045||
Orăștie, România
- 48.2081743||16.3738189||
Viena, Austria
- 44.786568||20.4489216||
Belgrad, Sîrbia
- 46.1865606||21.3122677||
Arad, România
- 46.3753746||24.0911289||
Bichiș, România
- 47.0157516||22.172266||
Bihor, România
- 46.1317358||20.581394||
Cenad, România
- 46.7084264||20.1436061||
Ciongrad (Csongrád, Ungaria)
- 47.4688355||21.5453227||
Hajdu (Hajdú, Ungaria)
- 45.1139646||22.0740993||
Caraș-Severin, România
- 45.7743438||21.2131281||
Timiș-Torontal, România
- 44.0127932||20.9114225||
Craguievaț (Kragujevac, Sîrbia)
- 46.8717935||15.9025224||
Bad Gleichenberg, Austria
- 47.497912||19.040235||
Budapesta, Ungaria
- 47.4480001||19.4618128||
Pesta, Ungaria
- 47.070714||15.439504||
Graț (Graz, Austria)
- 47.497912||19.040235||
Buda, Ungaria
- 44.8532094||20.3555646||
Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
- 46.3176661||23.7214703||
Ardeal, România
- 43.915886||17.679076||
Bosnia și Herțegovina
- 46.0732725||23.5804886||
Alba-Iulia, România
- 46.1802331||23.9279175||
Blaj, România
- 45.7678128||22.9072331||
Hunedoara, România
- 45.7983273||24.1255826||
Sibiiu, România
- 45.6579755||25.6011977||
Brașov, România
- 45.6068844||22.9493625||
Hațeg, România
- 46.1335267||22.7884234||
Brad, România
- 45.6909898||21.9034608||
Lugoj, România
- 46.0294907||22.3866409||
Seliște, România
- 45.908333||22.622222||
Dobra, România
- 45.9374985||22.6584494||
Ilia, România
- 46.0887169||21.6950507||
Lipova, România
- 46.1545588||21.5899546||
Ghioroc, România
- 47.5038693||23.4634345||
Șomcuta-Mare, România
- 46.6674534||22.3575717||
Beiuș, România
- 45.9920306||23.4864679||
Vinț, România
- 46.564676||23.7971063||
Turda, România
- 45.1181926||21.2944883||
Vîrșeț (Vršac, Sîrbia)
- 46.4177149||22.5343986||
Criștior, România
- 47.0634558||22.3453064||
Lugoș, România
- 46.1732769||22.7127167||
Baia de Criș, România
Location(s)
Document location Orăștie, România
-
Additional document location Viena, Austria
-
Additional document location Belgrad, Sîrbia
-
Additional document location Arad, România
-
Additional document location Bichiș, România
-
Additional document location Bihor, România
-
Additional document location Cenad, România
-
Additional document location Ciongrad (Csongrád, Ungaria)
-
Additional document location Hajdu (Hajdú, Ungaria)
-
Additional document location Caraș-Severin, România
-
Additional document location Timiș-Torontal, România
-
Additional document location Craguievaț (Kragujevac, Sîrbia)
-
Additional document location Bad Gleichenberg, Austria
-
Additional document location Budapesta, Ungaria
-
Additional document location Pesta, Ungaria
-
Additional document location Graț (Graz, Austria)
-
Additional document location Buda, Ungaria
-
Additional document location Zimony (Zemun, Belgrad, Sîrbia)
-
Additional document location Ardeal, România
-
Additional document location Bosnia și Herțegovina
-
Additional document location Alba-Iulia, România
-
Additional document location Blaj, România
-
Additional document location Hunedoara, România
-
Additional document location Sibiiu, România
-
Additional document location Brașov, România
-
Additional document location Hațeg, România
-
Additional document location Brad, România
-
Additional document location Lugoj, România
-
Additional document location Seliște, România
-
Additional document location Dobra, România
-
Additional document location Ilia, România
-
Additional document location Lipova, România
-
Additional document location Ghioroc, România
-
Additional document location Șomcuta-Mare, România
-
Additional document location Beiuș, România
-
Additional document location Vinț, România
-
Additional document location Turda, România
-
Additional document location Vîrșeț (Vršac, Sîrbia)
-
Additional document location Criștior, România
-
Additional document location Lugoș, România
-
Additional document location Baia de Criș, România
- ID
- 6267 / 71122
- Contributor
- Manache Valentin
Login to edit the languages
- Magyar
- Română
Login to edit the fronts
Login to add keywords
- Home Front
Login to leave a note