Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.32, 14/27 iulie 1914, Orăştie

• May 13, 2018 23:45:52 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  Belgradul va fi deșertat.               

       Orașul Belgrad, capitala Sîr-

  biei, se află prea aporape de

  țărmul Dunării, și nu e întărit

  așa de bine, ca să poată fi a-

  părat față de atacul corăbiilor

  de războiu de pe Dunăre, ale

  unei puteri mari ca Austroun-

  garia.                                           

       De aceea, guvernul sîrbesc,

  după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

  fi hotărît la o trăsătură strate-

  gică (de luptă) pe care o crede

  de mare folos:                            

       va deșerta cu totul ora-

  șul Belgrad, Iăsîndu-l se

  eadă fără împotrivire în mâ-

  nile dușmane, - iar armata

  se retrage în lăuntrul țării.

  Căci locurile din josul Bel-

  gradului, sunt așa de bune

  de apărat, incît dușmanului

  întrat în țară, îi va trebui

  putere armată cel puțin de

  trei ori așa de multă ca

  cea sîrbească, pentru a o

  răpune. Sîrbii își zic: De ne

  vor înfrînge, s'o plătească

  cel puțin scump de tot!

       O telegramă din 24 Iulie

  spune: Armata din gar-

  nizoana Belgradului a

  și început retragerea

  spre lăuntrul țării.

• May 13, 2018 23:44:25 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  Belgradul va fi deșertat.               

       Orașul Belgrad, capitala Sîr-

  biei, se află prea aporape de

  țărmul Dunării, și nu e întărit

  așa de bine, ca să poată fi a-

  părat față de atacul corăbiilor

  de războiu de pe Dunăre, ale

  unei puteri mari ca Austroun-

  garia.                                           

       De aceea, guvernul sîrbesc,

  după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

  fi hotărît la o trăsătură strate-

  gică (de luptă) pe care o crede

  de mare folos:                            

       va deșerta cu totul ora-

  șul Belgrad, Iăsîndu-l se

  eadă fără împotrivire în mâ-

  nile dușmane, - iar armata

  se retrage în lăuntrul țării.

  Căci locurile din josul Bel-

  gradului, sunt așa de bune

  de apărat, incît dușmanului

  întrat în țară, îi va trebui

  putere armată cel puțin de

  trei ori așa de multă ca

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:41:49 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  Belgradul va fi deșertat.               

       Orașul Belgrad, capitala Sîr-

  biei, se află prea aporape de

  țărmul Dunării, și nu e întărit

  așa de bine, ca să poată fi a-

  părat față de atacul corăbiilor

  de războiu de pe Dunăre, ale

  unei puteri mari ca Austroun-

  garia.                                           

       De aceea, guvernul sîrbesc,

  după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

  fi hotărît la o trăsătură strate-

  gică (de luptă) pe care o crede

  de mare folos:                            

       

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:41:34 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  Belgradul va fi deșertat.               

       Orașul Belgrad, capitala Sîr-

  biei, se află prea aporape de

  țărmul Dunării, și nu e întărit

  așa de bine, ca să poată fi a-

  părat față de atacul corăbiilor

  de războiu de pe Dunăre, ale

  unei puteri mari ca Austroun-

  garia.                                           

       De aceea, guvernul sîrbesc,

  după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

  fi hotărît la o trăsătură strate-

  gică (de luptă) pe care o crede

  de mare folos:                            

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:41:20 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  Belgradul va fi deșertat.

       Orașul Belgrad, capitala Sîr-

  biei, se află prea aporape de

  țărmul Dunării, și nu e întărit

  așa de bine, ca să poată fi a-

  părat față de atacul corăbiilor

  de războiu de pe Dunăre, ale

  unei puteri mari ca Austroun-

  garia.                                           

       De aceea, guvernul sîrbesc,

  după veștile sosite Sîmbătă, s'ar

  fi hotărît la o trăsătură strate-

  gică (de luptă) pe care o crede

  de mare folos:                            

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:38:56 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

       Altă foaie spune, că Sîrbia

  deja de o săptămână trimite la oști

  spre hotare, și anume așa, ca să

  nu fie băgale de seamă: ziua

  poposeau în cuiare oraș în

  căsarme, ca și cjum ar fi de a-

  colo, și numai noaptea mergeau

  în pas grăbit mai departe !

       Aslăzi armata sîrbească se află

  deja toată la locuile unde trebue

  să o afle atacul.                              

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:36:45 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  formă de epistole simple (ca să

  nu le oprească posta țărilor

  streine în care mergeau).

       Redactorul unei fol maghiari,

  care a plecat Vineri spre Belgrad,

  spre 'a vedeà ce e acolo și a pu-

  teà telegrafià Sâmbătă foii sale răs-

  piunsul Sârbiei, - scrie că pe tre-

  nul ce duceà spre Belgrad păreà

  că eștii in Sârbia, așa era de plin

  de Sîrbi ce se întorceau spre casă,

  toți tăcuți, îngândurați, serioși.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:33:41 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

   Coloana 4 

  Sîrbia înarmată.

  
  

       De cum a simțit că ce se

  pregătește în jurui ei, - Sîrbia

  în tăcere s'a tot înarmat.        

       Pe toți rezerviștii săi, află-

  tori în străinătate, i a chemat

  să vie repede acasă! Nici nu

  le-a trimis citările prin conzu-

  late, ci deadreptul, în cu-

  verte pe care nu erà însemnat

  că vin dela un ministeriu, ci în

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:31:04 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

       Dar n'a putut răzbi cu par-

  tidul războinic, care e foate

  puternic în armată și nici

  minitrsi n'au vrut să audă

  de iscălirea unei astfel de

  paci înjositoare.                 

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:30:09 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  El-că a lost contra răz-

  boilui, și pentru aceea, ca

  Sîrbia se primească cererile

  Austriei ori-cît de urîte sunt

  acelea.                                     

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:29:19 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

                    Princiele Regent.

       Adecă să nu greșim: este

  cineva care să spărie de răz-

  boiul Sîrbiei cu Austro-Un-

  garia, - și acesta e tocmai

  capul statului: Principele de

  Coroană Alexandru, care

  înlocuește pe tatăl seu regele

  Petru în ocîrmuirea țării.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:27:23 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

       Numai după ce a venit

  dela Petersburg știrea de mai

  sus, că Rusia nu va ră-

  mânea nepăsătoare!, -

  toate sufletele sîrbești s'au

  înviorat, însuflețirea a prins

  putere în toți și nimenea nu se

  mai sparie de răsboiu!

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:26:00 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  Știrea la Belgrad.

       Toată lumea se simțea la

  Belgrad ca apăsată de o pea-

  tră cumplită pe inimă după

  primirea ultimatului.           

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:24:46 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

       Guvernul împărătesc ru-

  sesc, căruia îi fac gînduri

  vii întîmplările uimitoare și

  ultimatul Austroungariei că-

  tră Sîrbia, - urmarește cu

  luare aminte încordarea

  dintre Sîrbia și Austrounga-

  ria, încordare în care Ru-

  sia nu ăoate rămînea

  nemișcată!

       Cu alte cuvinte: Rusia fă-

  găduește a păși întru apăra-

  rea surorii sale mai mici, a

  Sîrbiei.                                  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:22:28 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  ce scrie ceva așa de capul

  ei, pe răspunderea ei, ci cea

  care grăește din încredința-

  rea guvernului împărăției, -

  scrie în numărul său de Sîm-

  bătă (25 Iulie), următoarele:

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:21:20 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  că în toată vremea asta, a petrecut
  

  în palatul Țarului și Spalajkovits,

  conzulul Sîrbiei la Petersburg.

  Sara la orele 6 1/2 încă toți mi-

  nistri se aflau în palat! (Deși se

  întruniseră acolo de pe la 3 ore).

  
  

  Rusia
  

  nu poate rămînea

  nemișcată!

  
  

  „Foaia Oficioasă” ru-

  rească. așadar nu o gazetă

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:18:36 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

       In acest mare sfat nu a fost

  vorbă decit despre ciocnirea dintre

  Austroungaria și Sîrbia.                    

       A stîrnit mare mirare faptul,

  
  

   Coloana 3 

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:12:42 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  Sfat de Coroană la Pe-
  

  tersburg.

       Vineri, în ziua cînd s'a aflat

  la Petersburg întreg cuprinsul ulti-

  matului Austroungariei, - toți mi-

  nistri ruși s'au întrunit în palatul

  ministeriului de externe (pentru

  treburile din afară ale Impără-

  ției) și de aci au plecat de-a-

  dreptul la Palatul Țarului, unde,

  sub președința Țarului, s'a ținut

  cel mai mare sfat de stat, zis

  „sfătuire de Coroană”, adecă îm-

  preună cu Capul încoronat.         

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:08:51 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

                             Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

       Altele spuneau: E nemai po-

  menit tonul îngîmfat în care e

  ținut ultimatul și umilirea până

  în tină, în care MOnarchia vrea

  să înjosască pe micul stat ve-

  cin. Răspunsul Sîrbiei numai

  unul poate fi: respingător!

       Așa a și fost.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:06:54 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

  Foile rusești.

       Foile rusești îndată ce au

  aflat cuprinsul ultimatului, au

  sărit ca mușcate și și-au spus

  îndată părerea lor:

       „La așa un ultimat, Sîrbia

  nici nu poate da un răspuns!

  Răspunsul va fi: arma în

  brațe!

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:05:06 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  Nu este retragere!

  
  

       Și foile germane, și cele ita-

  liene și chiar unele engleze, au

  spus, îndată ce au vàzut ulti-

  matul, că Austroungaria așa a

  întocmit acea cerere înaintată

  Sîrbiei, că asupra ei tîrguială

  să nu poată încăpea, - și

  nici pentru sine, pentru Austro-

  ungaria, retragere să nu

  mai fie! Ea nu mai poate face

  altceva decît: să meargă îna-

  inte!

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 23:02:33 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

   Coloana 2 

  Intervenirea Rusiei

  și a Franciei.

       Îndată ce s'aflat că ultimatul

  a sosit la Belgrad și că ce cereri

  cuprinde el. - ambasadorii Rusiei

  și al Franciei au mers la ambasa-

  dorul austro-ungar, baron Giesl și

  l'au rugat, ca Austria să nu ceară

  Sîrbiei lucruri peste putință de

  împlinit ! Cu alte cuvinte, să nu

  ceară cele ce le scrie în ultimat.

       Dar ambasadorul Austro-ungar

  a răspuns :

       „Stăm deja în fața unui fapt

  împlinit! De astfel eu mi am fă-

  cut numai datoria!”

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:49:55 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

       Și așa mai departe. O mul-

  țime de întreruperi a conce-

  diilor date mai nainte vreme,

  în zile de pace, - ca tot a-

  tâtea semne grele despre zi-

  lele de primejdii prin cari

  trecem.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:48:52 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

       6. Directorul căilor ferate

  ungare Cornel Tolnay, care

  erà în concediu, a fost che

  mat îndată napoi la oficiul

  său! (Asta pentrucă, în zile

  asa primejdioase, armata are

  lipsă de taote trenurile din

  țară, pentru cărăușirea de ar-

  mate spre centrele regimen-

  telor și de acì spre hotare,

  și Directorul trebue să fie la

  îndemână pentru a puteà da

  porunci, ca să nu se mai

  primească mărfuri nimic ; cele

  care au fost priimte, să fie

  descărcate acolo unde le află

  porunca, și să primească alte

  mărfuri - soldați și soldați!..)

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:40:44 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

       4. Ministrul de honvezi

  Hazai Samu, se aflà dus

  la băi în străinătate. Vineri,

  citat telegrafic, a venif îndată

  la Viena și de acì în aceeași

  zi la Pesta. Cum a sosit în

  Pesta, la 6 după amiaz, a

  cercetat pe Tisza în palatul

  dietei unde erà la ședință, și

  apoi retrăgându-se amândoi

  în altă casă, s'au sfătuit îm-

  preună timp îndelungat.

       5. Căpitanul de poliție al

  Budapestei a fost chemat a-

  casă din Rimini, unde se aflà.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:32:49 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

       Tot așa cu telegramă și-

  frată a fost chemat acasă

  baronul Biegelleben, secre-

  tarul corsulatului austriac din

  Belgrad, aflător și el la ace-

  leași scălzi. - Îndată a plecat.

       3. Ministrul de războiu

  Krobatin, se afla la scălzi

  în Karslbad. In 23 Iulie (Joi)

  a fost chemat telegrafic acasă.

  Și el a venit îndată napoi la

  Viena, - înbrerupându-și

  lecuirea pentru care se du-

  sese acolo.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:28:22 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

   Coloana 1 

  zeugmeisterul Terstjanski,

  se aflà la scălzi în Lomnitz,

  pe Tatra (munți înalți și ră-

  coroși în partea de Miază-

  noapte a Ungariei ) - In 24

  Iulie (Vineri) a primit din Bu-

  dapesta o telegramă șifrată

  (adecă scrisă cu litere tainice

  încât numai el s'o știe ceti,

  nu și cei dela posta prin a

  căror mână trece), prin care

  a fost chemat să vie

  numai decât acasă! Co-

  mandantul de Corp îndatâ s'a pus

  pe un automobil și a plecat din

  Lomnitz.

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• May 13, 2018 22:24:39 Paraskevas Dimitropoulos

  Nr. 32                                                                           --- 3 ---                                                               LIBERTATEA

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description