Dumitru Nistor prizonier de război în Japonia, item 13

• March 24, 2017 12:52:19 Raluca Man

  15

  in revoluțiune, și după-aceea iau tulburat in „Bolcevism” de s'au masacrat (măcelărit) ei singuri pe ei.

              Doamne, Doamne! că greu și suferitor Crăciun am mai avut noi românii in anul 1916; de un atare Crăciun rugăm pe Ddeu să ne ferească pre toți românii câți trăim, și câți vor trăii de acum încolo. Acesta să ne fie cel din urmă alții să nu mai avem ca acesta, așa nefericit. - Cum petrecusem eu acest Crăciun: precând în odaia noastră in sara de ajun sbiera și urla ungurii beați de beutură, și de orbiea învingerei lor; deșteptânduse în ei toate ideele strămoșilor lor de după Tibet, asiene; de nu-i puteai deschilini dintre chinezi; pe atunci eu și cu un prietin al meu (Pantelemon Frunza din comuna Rodna = nouă) ne preumblam amândoi prin curte afară, neputînd suferi una ca  aceasta. Ochii ne erau scăldați în lacrămi, voacea ne perisă; însă speranța in partea libertății, nu, aceea ne mai mângăia, dândune încă-o rază de viață. - Ne întrebam unul pre altul: ore ce va mai fi cu noi (românii) în viitor? - Apoi ne-am lăsat de-o cam dată în mâna sorți, edificândune speranța pe temelia versului străbun, care sună cu energie că:

                    „Murim mai bine’n luptă cu glorie străbună

                      Decât să fim sclavi iară pe vechiul nost pământ.”

  - Astfel mi-am făcut planuri: că ajungând acasă,

• March 23, 2017 19:06:27 Raluca Man

  15

  in revoluțiune, și după-aceea iau tulburat in „Bolcevism” de s'au masacrat (măcelărit) ei singurī pe ei.

              Doamne, Doamne! că greu și suferitor Crăciun am mai avut noī românii in anul 1916; de un atare Crăciun rugăm pe Dḑeu să ne ferească pre toți românii câți trăim, și câți vor trăii de acum încolo. Acesta să ne fie cel din urmă alții să nu mai avem ca acesta, așa nefericit. - Cum petrecusem eu acest Crăciun: precând în odaia noastră in sara de ajun sbiera și urla ungurii beați de beutură, și de orbiea învingerei lor; deșteptânduse în ei toate ideele strămoșilor lor de după Tibet, asiene; de nu-i puteai deschilini dintre chinezi; pe atunci eu și cu un prietin al meu (Pantelemon Frunza din comuna Rodna = nouă) ne preumblam amândoi prin curte afară, neputînd suferi una ca  aceasta. Ochii ne erau scăldați în lacrămi, voacea ne perisă; însă speranța in partea libertății, nu, aceea ne maī mângăia, dândune încă-o rază de viață. - Ne întrebam unul pre altul: ore ce va mai fi cu noi (românii) în viitor? - Apoi ne-am lăsat de-o cam dată în mâna sorți, edificândune speranța pe temelia versului străbun, care sună cu energie că:

                    „Murim mai bine’n luptă cu glorie străbună

                      Decât să fim sclavi iară pe vechiul nost pământ.”

  - Astfel mi-am făcut planuri: că ajungând acasă,

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 21, 2017 21:41:33 Anghel Valentina

  15

  in revoluțīune, și după-aceea īau tulburat in „Bolcevism”

  de sau masacrat (măcelărit) ei sīngurī pe eī.

              Doamne, Doamne! că greu și suferitor Crăcīun am maī

  avut noī românii in anul 1916; de un atare Crăcīun rugăm

  pe Dḑeu să ne ferească pre toți românii câțī trăim, și

  câțī vor trăīi de acum încolo. Acesta să ne fie cel din urmă

  alții să nu maī avem ca acesta, așa nefericit.- Cum petrecu-

  sem eu acest Crăcīun: precând în odaīa noastră in sara de

  ajun sbīera și urla ungurii beați de beutură, și de arbiea

  învingerei lor; deșteptânduse în eī toate ideele strămoșilor

  lor de după Tibet, asigur; de nu-i puteaī deschilini din-

  tre chinezi; pe atuncī eu și cu un prīetin al meu (Bante-

  lemon Frunza din comuna Rodna-nouă) ne preumblam

  amândoi prin curte afară, neputînd suferi una ca 

  aceasta. Ochii ne erau scăldațī în lacrămi, voacea ne

  perisă; însă speranța in partea libertății, nu, aceea ne 

  maī mângăīa, dândune încă-o rază de viață.- Ne în-

  trebam unul pre altul: are ce va maī fi cu noī (românii)

  în viitor? - Apoi ne-am lăsat de-o camdată în mâna

  sorți, edificândune speranța pe temelia versului stră-

  bun, care sună cu energie că:

                    „Murim mai bine’n luptă cu glorie străbună

                      Decât să fim sclavi iară pe vechiul nost pământ.”

  -Astfel mī-am făcut planuri: că ajungând acasă,

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description