Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu, item 63

Edit transcription:
...
Transcription saved
Enhance your transcribing experience by using full-screen mode

Transcription

You have to be logged in to transcribe. Please login or register and click the pencil-button again

  Pagina stângă 

al Anului 1918, leam petrecut foarte

bine. Nu tocmai ca în timpul normal,

dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciu-

nul petrecut în suferințele spitalului.

In tot timpul șederi mele la frățior, făceam

pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane,

și îngrijeam de curățeniea casei, împreună cu

o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O

iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați.

Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la

ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam

ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă

puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma

Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi.

Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe

gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea

să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie,

să mă facă să râd. Ori dacă eram mai

tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea

să se întristeze. 

 Pagina dreaptă 

 Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus  63

Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur

acasă, căci frățiorul și cei lalți trebueau să se

ducă la serviciu. In toate joile şi Duminicele

seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai în-

dulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de

3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și

plictisit de ședere, mă coprinsese un dor

nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat

să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe

la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio

venit înapoi la Iașși. Am căutat sămi scot

și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid.

La care am și reușit. Am stat în această

călătorie 8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am

fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie,

iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea

să stau la un loc de fel. Acum mă dusesem

la o contra vizită, dar ma amânat să

mă duc peste o săptămână, și nu mai mam

dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai

Transcription saved

  Pagina stângă 

al Anului 1918, leam petrecut foarte

bine. Nu tocmai ca în timpul normal,

dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciu-

nul petrecut în suferințele spitalului.

In tot timpul șederi mele la frățior, făceam

pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane,

și îngrijeam de curățeniea casei, împreună cu

o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O

iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați.

Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la

ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam

ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă

puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma

Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi.

Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe

gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea

să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie,

să mă facă să râd. Ori dacă eram mai

tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea

să se întristeze. 

 Pagina dreaptă 

 Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus  63

Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur

acasă, căci frățiorul și cei lalți trebueau să se

ducă la serviciu. In toate joile şi Duminicele

seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai în-

dulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de

3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și

plictisit de ședere, mă coprinsese un dor

nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat

să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe

la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio

venit înapoi la Iașși. Am căutat sămi scot

și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid.

La care am și reușit. Am stat în această

călătorie 8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am

fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie,

iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea

să stau la un loc de fel. Acum mă dusesem

la o contra vizită, dar ma amânat să

mă duc peste o săptămână, și nu mai mam

dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai


Transcription history
  • October 12, 2018 13:29:41 Daniela Cristea

      Pagina stângă 

    al Anului 1918, leam petrecut foarte

    bine. Nu tocmai ca în timpul normal,

    dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciu-

    nul petrecut în suferințele spitalului.

    In tot timpul șederi mele la frățior, făceam

    pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane,

    și îngrijeam de curățeniea casei, împreună cu

    o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O

    iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați.

    Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la

    ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam

    ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă

    puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma

    Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi.

    Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe

    gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea

    să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie,

    să mă facă să râd. Ori dacă eram mai

    tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea

    să se întristeze. 

     Pagina dreaptă 

     Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus  63

    Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur

    acasă, căci frățiorul și cei lalți trebueau să se

    ducă la serviciu. In toate joile şi Duminicele

    seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai în-

    dulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de

    3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și

    plictisit de ședere, mă coprinsese un dor

    nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat

    să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe

    la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio

    venit înapoi la Iașși. Am căutat sămi scot

    și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid.

    La care am și reușit. Am stat în această

    călătorie 8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am

    fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie,

    iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea

    să stau la un loc de fel. Acum mă dusesem

    la o contra vizită, dar ma amânat să

    mă duc peste o săptămână, și nu mai mam

    dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai

  • October 12, 2018 13:28:25 Daniela Cristea

      Pagina stângă 

    al Anului 1918, leam petrecut foarte

    bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciu-

    nul petrecut în suferințele spitalului.

    In tot timpul șederi mele la frățior, făceam

    pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane,

    și îngrijeam de curățeniea casei, împreună cu

    o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O

    iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați.

    Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la

    ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam

    ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă

    puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma

    Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi.

    Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe

    gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea

    să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie,

    să mă facă să râd. Ori dacă eram mai

    tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea

    să se întristeze. 

     Pagina dreaptă 

     Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus  63

    Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur

    acasă, căci frățiorul și cei lalți trebueau să se

    ducă la serviciu. In toate joile şi Duminicele

    seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai în-

    dulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de

    3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și

    plictisit de ședere, mă coprinsese un dor

    nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat

    să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe

    la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio

    venit înapoi la Iașși. Am căutat sămi scot

    și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid.

    La care am și reușit. Am stat în această

    călătorie 8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am

    fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie,

    iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea

    să stau la un loc de fel. Acum mă dusesem

    la o contra vizită, dar ma amânat să

    mă duc peste o săptămână, și nu mai mam

    dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai


  • March 24, 2017 18:08:15 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânga

     Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur acasă, căci frățiorul și ceilalți trebueau să se sucă la serviciu. In toate duminicele seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai indulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de 3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și plictisit de ședere, mă coprinsese un dor nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio venit înapoi la Iașși. Am căutat să-mi scot și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid. La care am și reușit. Am stat în această călătorie 8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie, iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea să stau la n loc de foc. Acum mă dusesem la o contra vizită, dar ma amânat să mă duc peste o săptămână, și nu mai mam dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai dreapta


  • March 24, 2017 12:08:46 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânga

     Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur acasă, căci frățiorul și ceilalți trebueau să se sucă la serviciu. In toate duminicele seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai indulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de 3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și plictisit de ședere, mă coprinsese un dor nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio venit înapoi la Iașși. Am căutat să-mi scot și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid. La care am și reușit. Am stat în această  ...  8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie, iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea să stau la n loc de foc. Acum mă dusesem la o  ... vizită, dar ma amânat să mă duc peste o săptămână, și nu mai mam dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai dreapta


  • March 24, 2017 12:08:25 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânda

    Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur acasă, căci frățiorul și ceilalți trebueau să se sucă la serviciu. In toate duminicele seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai indulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de 3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și plictisit de ședere, mă coprinsese un dor nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio venit înapoi la Iașși. Am căutat să-mi scot și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid. La care am și reușit. Am stat în această  ...  8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie, iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea să stau la n loc de foc. Acum mă dusesem la o  ... vizită, dar ma amânat să mă duc peste o săptămână, și nu mai mam dus de loc. Căci în aceste 2 drumuri mai


  • March 24, 2017 12:06:27 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânda

    Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur acasă, căci frățiorul și ceilalți trebueau să se sucă la serviciu. In toate duminicele seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai indulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de 3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și plictisit de ședere, mă coprinsese un dor nebun de ducă. Dar nu știam unde. Am plecat să mă plimb la Iașși. De acolo mam dus pe la Bârlad, să fac un Serviciu al lu fratemio venit înapoi la Iașși. Am căutat să-mi scot și eu drepturile ce mi se cuvenea, ca Invalid. La care am și reușit. Am stat în această  ...  8 zile, în ziua de 11 Februarie. 1918, am fost înapoi. La o săptămână, la 17. Februarie, iar mam dus la Iașși, nu mai îmi venea să stau la n loc de foc. 


  • March 24, 2017 12:01:14 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânda

    Astfel îmi petreceam zilele, când rămâneam singur acasă, căci frățiorul și ceilalți trebueau să se sucă la serviciu. In toate duminicele seara, mergeam la Cinematograf, ca să mai indulcesc puțin suferintele Inimei. In ziua de 3 Februarie 1918. fiind un așa timp frumos și plictisit de ședere, mă coprinsese un dor nebun de ducă. Dar 


  • March 24, 2017 11:57:00 Ioana-Roxana Orza

     al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze. stânda



  • March 24, 2017 11:56:45 Ioana-Roxana Orza

    al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, stia că mă gândesc acasă și venea să mă mângâe, si sămi spue câte o prostie, să mă facă să râd. Ori dacă eram mai tare cufundat în gânduri, o făceam și pe ea să se întristeze.


  • March 24, 2017 11:53:33 Ioana-Roxana Orza

    al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau. O iubeam și mă iubea, cum se iubesc doi frați. Singura mângâiere ce o mai căpătasem, de la ea. Când rămâneam singur acasă și nu aveam ce lucra, mă cuprindea dorul de părinți și mă puneam pe niște gânduri, de mi se sfârăma Inima, iar oichi mi se umplea de lacrimi. Ea ori de câte ori mă vedea trist, stătând pe gânduri, 


  • March 24, 2017 11:47:34 Ioana-Roxana Orza

    al Anului 1918, leam petrecut foarte bine. Nu tocmai ca în timpul normal, dar s/a deosebit foarte mult, de Crăciunul petrecut în suferințele spitalului. In tot timpul șederi mele la frățior, făceam pe bucătăreasă, găteam mâncare pentru 4 persoane, și îngrijeam de cirățeniea case, împreună cu o Domnișoară, proprietăreasa casei unde stau


Description

Save description
  • 47.1584549||27.6014418||

    Iaşi

  • 45.9426198||24.94911000000002||

    Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova

    ||1
Location(s)
  • Story location Frontul din Transilvania, Muntenia si Moldova
  • Document location Iaşi
Login and add location


ID
6215 / 142313
Source
http://europeana1914-1918.eu/...
Contributor
Dumitru Monica Bianca
License
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/


January 7, 1918 – February 17, 1918
Login to edit the languages
  • Română

Login to edit the fronts
  • Eastern Front

Login to add keywords
  • Artillery
  • Conscientious Objection
  • Home Front
  • Medical
  • Prisoners of War
  • Recruitment and Conscription
  • Tanks and Armoured Fighting Vehicles
  • Transport
  • Trench Life

Login and add links

Notes and questions

Login to leave a note