Jurnalul de razboi al lui Ioan Tanasescu, item 33

• October 10, 2018 09:51:02 Daniela Cristea

  Pagina din stânga

  mă și aruncai pe platforma unui vagon.

  Ziua era destul de frumoaså. Soarele strålucea

  și pe cer, ca în lunile de Primåvarå.

  Mult mai schimbată era clima la șes, de cât

  în munți, unde eram noi? La șes era ziua

  cald și frumos, pe câtă vreme în munți

  ninsese și era numai viscole. Pe la orele 2-p.m.

  în ziua de 9 Octombrie, am sosit la București

  în gara de nord. Nerăbdător de a ajunge mai 

  repede la Pitești, mam dus să mă interesez, dacă

  am vrio legătură. Insă nu aveam de cât

  seara, la ora 11 p.m. Ca să îmi treacă timpul

  mai repede, mam dus să mă plimb, prin oraș.

  In București, nu se cunoștea aproape de loc

  lipsa celor de acasă plecați pe front. Cu toată

  lumea care plecase, agitația era mai neobișnuită

  de cât ori când. Provincia năvălise mult mai 

  numeroasă. Prin lume rătăceau, răniți, sleiți de

  obosealå și de suferințe, cu hainele și bandajele

  înroșite și înțepenite, de sânge închegat.

  
  

  
  

   Pagina din dreapta 

  Numerotarea paginii în colţul din dreapta sus     33                                                               

  Cinematografele funcționau ca și în timpul normal.

  Pe la ora 10 p.m. după ce am eșit de la cinematograf,

  mam dus la gară. Se formează trenul și la

  ora 11 p.m. se pune în mișcare. Cu cât trenul

  mergea de repede, atât mi se părea că merge,

  de încet, neråbdător de a trece prin orășelul

  meu natal Găești. In fine trec prin gara Găești,

  imi iau adio și că o voi revedeauo a doua zi, 

  și trec înainte la Pitești, pentru am îndeplini

  serviciu. A doua zi 10 Octombrie dimineața, am 

  sosit la Pitești. Până seara meam îndeplinit tot

  serviciu cel aveam. Mam dus pe la toate familiile

  Ofițerilor și reangajaților, de la care aveam 

  câte o scrisoare, de dus, și de luat răspuns. Seara

  cun tren de marfă, mam înapoeat la Găiești, unde

  am ajuns abia pe la ora 12 noaptea.Străzile

  Orășelului era pustii, nici o rază de lumină nu

  se zărea. Când mam văzut acasă credeam că

  am fost mort și am înviat. Am început să fluer

  ușurel prin curte, un vals cel flueram alte dăți 

  
  

• March 24, 2017 09:51:13 Andreea Pop

   

  mă și aruncai pe platforma unui vagon.

  Ziua era destul de frumoaså. Soarele strålucea

  și pe cer, ca în lunile de Primåvarå.

  Mult mai schimbată era clima la șes, de cât

  în munți, unde eram noi? La șes era ziua

  cald și frumos, pe câtă vreme în munți

  ninsese și era numai viscole. Pe la orele 2-p.m.

  în ziua de 9 Octombrie, am sosit la București

  în gara de nord. Nerăbdător de a ajunge mai 

  repede la Pitești, mam dus să mă interesez, dacă

  am vrio legătură. Insă nu aveam de cât

  seara, la ora 11 p.m. Ca să îmi treacă timpul

  mai repede, mam dus să mă plimb, prin oraș.

  In București, nu se cunoștea aproape de loc

  lipsa celor de acasă plecați pe front. Cu toată

  lumea care plecase, agitația era mai neobișnuită

  de cât ori când. Provincia năvălise mult mai 

  numeroasă. Prin lume rătăceau, răniți, sleiți de

  obosealå și de suferințe, cu hainele și bandajele

  înroșite și înțepenite, de sânge închegat.

   Pagina din stânga
  

  
  

   

                                                                         33

  Cinematografele funcționau ca și în timpul normal.

  Pe la ora 10 p.m. după ce am eșit de la cinematograf,

  mam dus la gară. Se formează trenul și la

  ora 11 p.m. se pune în mișcare. Cu cât trenul

  mergea de repede, atât mi se părea că merge,

  de încet, neråbdător de a trece prin orășelul

  meu natal Găești. In fine trec prin gara Găești,

  imi iau adio și că o voi revedeauo a doua zi, 

  și trec înainte la Pitești, pentru am îndeplini

  serviciu. A doua zi 10 Octombrie dimineața, am 

  sosit la Pitești. Până seara meam îndeplinit tot

  serviciu cel aveam. Mam dus pe la toate familiile

  Ofițerilor și reangajaților, de la care aveam 

  câte o scrisoare, de dus, și de luat răspuns. Seara

  cun tren de marfă, mam înapoeat la Găiești, unde

  am ajuns abia pe la ora 12 noaptea.Străzile

  Orășelului era pustii, nici o rază de lumină nu

  se zărea. Când mam văzut acasă credeam că

  am fost mort și am înviat. Am început să fluer

  ușurel prin curte, un vals cel flueram alte dăți 

   Pagina din dreapta
  

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 24, 2017 09:46:00 Andreea Pop

   

  mă și aruncai pe platforma unui vagon.

  Ziua era destul de frumoaså. Soarele strålucea

  și pe cer, ca în lunile de Primåvarå.

  Mult mai schimbată era clima la șes, de cât

  în munți, unde eram noi? La șes era ziua

  cald și frumos, pe câtă vreme în munți

  ninsese și era numai viscole. Pe la orele 2-p.m.

  în ziua de 9 Octombrie, am sosit la București

  în gara de nord. Nerăbdător de a ajunge mai 

  repede la Pitești, mam dus să mă interesez, dacă

  am vrio legătură. Insă nu aveam de cât

  seara, la ora 11 p.m. Ca să îmi treacă timpul

  mai repede, mam dus să mă plimb, prin oraș.

  In București, nu se cunoștea aproape de loc

  lipsa celor de acasă plecați pe front. Cu toată

  lumea care plecase, agitația era mai neobișnuită

  de cât ori când. Provincia năvălise mult mai 

  numeroasă. Prin lume rătăceau, răniți, sleiți de

  obosealå și de suferințe, cu hainele și bandajele

  înroșite și înțepenite, de sânge închegat.

   Pagina din stânga
  

  
  

                                                                         33

  Cinematografele funcționau ca și în timpul normal.

  Pe la ora 10 p.m. după ce am eșit de la cinematograf,

  mam dus la gară. Se formează trenul și la

  ora 11 p.m. se pune în mișcare. Cu cât trenul

  mergea de repede, atât mi se părea că merge,

  de încet, neråbdător de a trece prin orășelul

  meu natal Găești

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version
• March 24, 2017 09:45:54 Andreea Pop

   

  mă și aruncai pe platforma unui vagon.

  Ziua era destul de frumoaså. Soarele strålucea

  și pe cer, ca în lunile de Primåvarå.

  Mult mai schimbată era clima la șes, de cât

  în munți, unde eram noi? La șes era ziua

  cald și frumos, pe câtă vreme în munți

  ninsese și era numai viscole. Pe la orele 2-p.m.

  în ziua de 9 Octombrie, am sosit la București

  în gara de nord. Nerăbdător de a ajunge mai 

  repede la Pitești, mam dus să mă interesez, dacă

  am vrio legătură. Insă nu aveam de cât

  seara, la ora 11 p.m. Ca să îmi treacă timpul

  mai repede, mam dus să mă plimb, prin oraș.

  In București, nu se cunoștea aproape de loc

  lipsa celor de acasă plecați pe front. Cu toată

  lumea care plecase, agitația era mai neobișnuită

  de cât ori când. Provincia năvălise mult mai 

  numeroasă. Prin lume rătăceau, răniți, sleiți de

  obosealå și de suferințe, cu hainele și bandajele

  înroșite și înțepenite, de sânge închegat.

   Pagina din stânga
  

  
  

                                                                         33

  Cinematografele funcționau ca și în timpul normal.

  Pe la ora 10 p.m. după ce am eșit de la cinematograf,

  mam dus la gară. Se formează trenul și la

  ora 11 p.m. se pune în mișcare. Cu cât trenul

  mergea de repede, atât mi se părea că merge,

  de încet, neråbdător de a trece prin orășelul

  meu natal Săești

  
  

  • Show revision
  • Compare to current version
  • Compare to previous version

Description