Ziarul Libertatea, anul XIII, nr.35, 17-30 iulie 1914, Orăştie

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

     S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

Luni dimineața, mulți cetățeni

austroungari, căutîndu-și scă-

pare din oraș (din Belgrad) s'au

urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

treacă  pe  țărmul  unguresc  la

Șemlin.                                          

     De pe malul sîrbesc

s'au tras focuri asupra

lor. Cei cari se aflau pe

3 bărci (luntri) mai a-

proape de țărmul sîr-

esc, au fost suprinși de

mare  spaimă. Bărcile

s'au răsturnat și mulți

dintre    refugiați    s'au

înecat în Dunăre !             

     Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

la oarele 7 un vapor unguresc

de  călători,  vrînd  să  între  în

canalul dela „Porțile de Fier”,

mai mulți soldați sîrbi

de pe țărmuri au tras

o salvă de pușcături a-

supra    vaporului,    ră-

nind pe mai mulți că-

lători.                             

     Indată vaporul s'a lăsat de

mers mai departe în susul Du-

năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

romănești.                                   

________                   

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

     S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

Luni dimineața, mulți cetățeni

austroungari, căutîndu-și scă-

pare din oraș (din Belgrad) s'au

urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

treacă  pe  țărmul  unguresc  la

Șemlin.                                          

     De pe malul sîrbesc

s'au tras focuri asupra

lor. Cei cari se aflau pe

3 bărci (luntri) mai a-

proape de țărmul sîr-

esc, au fost suprinși de

mare  spaimă. Bărcile

s'au răsturnat și mulți

dintre    refugiați    s'au

înecat în Dunăre !             

     Șemlin, 28 Iulie. --- Asară

la oarele 7 un vapor unguresc

de  călători,  vrînd  să  între  în

canalul dela „Porțile de Fier”,

mai mulți soldați sîrbi

de pe țărmuri au tras

o salvă de pușcături a-

supra    vaporului,    ră-

nind pe mai mulți că-

lători.                             

     Indată vaporul s'a lăsat de

mers mai departe în susul Du-

năr  i  și  s'a  înapoiat  în  apele

romănești.                                   

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

     S e m l i n,   27  Iulie. --- Azi,

Luni dimineața, mulți cetățeni

austroungari, căutîndu-și scă-

pare din oraș (din Belgrad) s'au

urcat   pe   vapoare,   cari   să-i

treacă  pe  țărmul  unguresc  la

Șemlin.                                          

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

rată. Este însă adevarat --- spune

foaia dela București, că s'au luat

unele măsuri militare, poruncite

de împrejurări                                

__________                   

Intîiul    sînge    vărsat!      

___                         

     V i e n a,  27 Iulie. --- Lîngă

Cubinul Timișan, trupele sîrb-

bești  cari  se  aflau  pe  va-

poare  pe  Dunăre,  au  tras

focuri asupra trupelor aus-

troungare de pe țărm.         

     Li-s'a răspuns asemenea

cu focuri. S' încins o luptă

deși neînsemnata, avînd nu-

mai puțini răniți.                     

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

     Cu alte cuvinte: Sîrbia poate fi

turtită  e c o n o m i c e ș t e  de Austro-

ungaria, dar hotar nu are să peardă

căci atunci s'ai amesteca și alte țări

vecine.                                                 

*                               

     S'a zvonit nu mai prin

Romănia, și pe la noi, că gu-

vernul român ar fi  r î n d u i t

m o b i l i z a r e a  a  d o u ă  c o r-

p u r i  d e  a r m a t ă. Cetim azi

în  „U n i v e r s u l” din București,

că  știrea  aceast  nu  e  adevă-

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

riu. Dacă totuși așa ceva

s'ar întîmpla, și cumpăna

din Balcani ar fi schimbată

pe urma războiului austro-

ungarosîrb, Romănia va a-

păra, după cum am spus, această

cumpănă prin pășirea ei!                

     Dacă Austroungaria ar cu-

prinde hotare sîrbești și

în urmă lucrul acesta va fi adus

înaintea unei conferințe eu-

ropene, Romănia, dacă va vent

vorba acolo despre aceasta în le-

gătură cu pacea dela București,

va avea cuvîntul ei de spus-

în această conferință și va

apăra din toate puterile ei pacea

dela București !                               

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

     Al doilea: dacă  T u r c i a  ar

porni împotriva  G r e c i e i. Dar -

ceasta încă nu se prea poate, în-

tru cit să știe, că înțelegerea greco-

turcă e pe cale bună.

     A  t r e i a  a r  f i :   o cucerire de

hotar   din   partea   Austriei   în

Sîrbia.                                             

     Deocamdată însă nu se poate

spune că aceasta se va întîmpla.

Austria a declarat, că ea nu ur-

mărește nici o cucerire de terito-

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

     In acest caz, de ori unde ar

veni încercarea de a se schimba

această cumpănă, România e gata

de a păși ca să apere, cum va pu-

tea mai bine, pacea balcanică, pen-

tru ținerea căreia ea e una cu toate

țările din Balcani.                                

 Se naște întrebarea, cum s'ar

putea atinge cumpăna balcanică

stabilită prin pacea dela București?

     Sunt trei căi.

     Intii, dacă  B u l g a r i a  ar întra

și ea în războiu, ceea ce însă nu

credem, doar Bulgaria a declarat

că ea va păstra cu totul ținută

p a c i n i c ă.  Pe de altă parte su-

părările (pentru ciocnirile dela gra-

niță) dintre Romănia și Bulgaria,

sunt pe cale de a se împăca cu

bine.                                                

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

     România va sta liniștită față

de războiul austro-ungaro-sîrb, în-

trucît războiul nu va atinge nici

una din trebile cari o privesc și

pe ea. România nu are nici un

fel de înțeles de alianță (tovărășie

de arme) nici cu Austria, nici cu

Sîrbia, care s'o oblige ca să în-

ire și ea în război.   R o m â n i a

e  p r i e t e n ă  ș i  c u  A u s t r i a  ș i

c u  S e r b i a,  a ș a  c ă  n i m i c  n u  o

î n d r e p t ă ț e ș t e  s ă  s e  î n v r ă j-

b e a s c ă   o r i   c u   u n a   o r i   c u

c e e a l a l t ă.                                            

     Nu va putea înse rămînea nepă-

sătoare România atunci, dacă din

urmările acestui răsboi, s'ar întîm-

pla vreo schimbare în cumpăna

stărilor din Balcani.                       

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

     -- Dar nu la Viena voiu să

plec, --- a răspuns Maestatea Sa,

--- ci pe cîmpul de luptă în mij-

locul oștilor mele...                       

     Toată lumea a rămas adînc miș-

cată de acest gînd și de această

dorință a Meastății Sale, de a se

vedea încă în mijlocul oștilor, în

tre cari de ani de zile n'a mai

fost aici la manevre, --- deși ăi

plăcea acest lucru și în fiecare an

mergea cu atîta drag la manevrele

cele mari în două-trei puncte ale

Impărăției Sale.                                   

__________

Ministrii români

BRĂTIANU și PORUMBARU

despre ținuta Romăniei.

_____

     Conzulii puterilor streine află-

tori în București, au întrebat unii

la București pe ministrul de externe

al Romăniei E. Porumbaru, alții

la Sinaia pe prim ministrul Româ-

niei : I. Brătianu, care va fi ținuta

României față de războiul austro-

ungaro-sîrb ?                                       

     Ministrii  P o r u m b a r u  și  B r a-

ț i a n u  au răspuns astfle :             

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să                    

meargă în tabără!                 

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

     --- Dar, Maestate, aerul în Viena

e acum așa de ferbinte și de în-

cărcat de praf, că ușor poate fi

stricăcios sănătății Mestății voastre.

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să

meargă în tabără!

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

     Surtenii crezînd că Domnitorul

are dorința de a merge acasă la

Viena ori la Schönbrun, au cercat

șă l  desmînte  de  a  pleca,  spu-

nîndu-i:                                            

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

Maestatea Sa, vrea să

meargă în tabără!

     Din Ischl --- locul de scaldă la

care petrece în timpul de față Ma-

eastatea Sa bătrînul nostru Impărat

și Rege, --- se trimite știrea, că

Luni Maestatea Sa a spus de odată

celor din jurul seu, că --- a r  v r e a

s ă  s e  d u c ă  d i n  I s c h l...        

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

la amiaz, mergînd lărmuitori

î n a i n t e a  a m b a s a d e i  a u s-

t r i a c e, au ars un steab austriac!

     Poliția i-a rispit. Ei s'au res-

firat strigînd: „Trăiască  F r a n-

c i a !,   Trăiască  R u s i a !,    Tra-

iască  S î r b i a !”                            

     Un politic de rang înalt mi-a

spus:                                                

     --- După-ce Rusia nu rămîne

nepăsătoare, --- și noi, Fran-

cezii, vom fi tîrîți în

războiu ! Primim acest lucru,

rămînînd răspunderea asupra ce-

lui ce l'a provocat!                           

*

     --- Președintele  F r an c i e i,  a-

flîndu-se în Rusia pe vremea ulti-

matului Austriei, deși avea să

meargă să mai cerceteze pe Re-

gele Șvediei, --- n ' a  m a i  m e r s

ș i  p e  l a  a c e l a, ci, schimbîndu-și

planul, s'a întors pe calea cea mai

scurtă la Paris!..

__________

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.                   

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

__________

Francia și războiul.

     Din Paris se scrie lui „Az

Est” : Vă pot da știri din locuri

bine cunoscătoare.                  

     Despre Rusia să ține aici

(la Paris) că ea dorește foarte

t a r e  p a c e a, dar nu-și va pu-

tea păstra neutralitatea, dacă Aus-

tria va ataca pe Sîrbia !                     

     O ceată de demonstrați (fran-

cezi din Paris) azi, în 28 Iulie

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

     -- „Echo de Paris” află că

și comandanții corpurilor de ar-

mată franceză, cari erau cumva

duși la scălzi, -- au primit porunci

telegrafice, să  v i e  î n d a t ă  l a

p o s t u r i l e  l o r !                       

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

     Tat așa au fost chemați din alte

părți de țară.                                    

     -- Ziarele de Marți din Paris,

scriu, că  M a r e l e  D u c e  N i c o-

l a e, a și fost numit ca  g e n e r a-

l i s s i m (cel mai mare general co-

mandant) peste armata rusească.  

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

obligați încă față de armată și a-

flători în Berlin, --- a u  p r i m i t  p o-

r u n c ă  t e l e g r a f i c ă  s ă  p l e c e

acasă. Numai într'o singură zi, Luni,

au plecat spre Rusia, vre-o 500 de

rezerviști din ce-i cese aflau în ca-

pitala germană                                 

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e

(învățate, pregătite), și-s înzestrate

cu cavalerie (armată de călăreți)

tare. lar ca număr, aceste corpuri

ale armatei rusești, sînt  m a i  p r e-

s u s  de ale noastre austriece și

de cele germane.

     Cu toate acestea, nu trebue să

ne umplem de griji pe urma aces-

tor fapte. Depărtările mari îngre-

ună peste măsură mobilizarea (la

Ruși) și pregătirea armatei.

     --- „Neue Fr. Presse” (din Viena)

a primit știrea din un oraș rusesc

dela hotare, că din stațiile aproape

de hotare ale Rusiei,  t o a t e  v a-

g o a n e l e  de tren au fost trase în

lăuntrul țării.

     --- Din Berlin se scrie, că la înce-

putul acestei săptămîni, supușii ruși

 Coloana 2 

 Coloana 3 

 Coloana 4 

• Show revision
• Compare to current version
• Compare to previous version

LIBERTATEA                                                               --- 2 ---                                                                           Nr. 33

 Coloana 1 

     --- Ba ziarul „Neue Freie

Prese” din Viena, află, că stră-

duințele puterilor mari de a împe-

deca războiul, sun făgăduitoare.

Anglia din parte întreitei în-

țelegeri și Italia din partea tri-

plei-alianțe, își pun toate pute-

rile,  s ă  o p a c e a s c ă  p e  Rusia

dela un pas pripit, de a mo-

biliza și a se arunca și ea în

războiu.

     Acest scop îl urmărește

și Impăratul Wilhelm, care

ci-că a trimis în săptămîna asta

pe o persoană de rang foarte înalt

dela Curtea sa, la Curtea Țarului

rusesc,  d u c î n d u - i  ș i  o  s c r i-

s o a r e  d e l a  I m p ă r a t  ș i  a-

v î n d  s ă - l  r o a f e  s t ă r u i t o r

p e n t r u  c a  s ă  r ă m î n ă  p e

p a c e !

     Că izbuti-vă cu stăruința sa

asta, până în clipele de față,

nu se știe.

                   __________

         Rusia mobilizează?

                       _____

     O telegramă din Berlin, spune

cu data de Marți (28 Iulie):

     In cercurile politice de aici

așa se știe, că Rusia a rîn-

duit mobilizarea pe lungul

hotarului Galiliei (Austriei) și a

celui german !  Trei cercuri mili-

tare vin aci în vorbă, din cari

fucare cuprinde mai multe Cor-

puri de armată.

     Cercul de Vilna, cu ale sale

corpuri, amenința hotarele germane,

așemenea și cercul de Varșovia,

--- iar cercul de Kiew amenință

hotarele austriace. In cercul de

Vilna sunt 4 corpuri, în cel de

Varșovia 5 corpuri, în cel de

Kiew 4 corpuri,. Avînd în vedere

că unul din aceste corpuri cade

însă adinc în lăuntrul Rusiei,

în vorbă pot veni 12 corpuri,

cari sunt mai aporape și mai cu-

rînd gata de împins la hotare.

     Despre corpurile acestea dela

hotare, se cire din Berlin unui ziar

din Pesta următoarele:

     Corpurile dela hotare ale Ru-

siei, sînt  f o a r t e  b i n e  i n s t r u t a t e